• 6 secțiuni
  • 129 de lecții
  • Pe viață
Extinde toate secțiunileRestrânge toate secțiunile
  • CAPITOLUL 1
    INTERVALE DE NUMERE REALE
    16
    • 1.1
      1. Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
    • 1.2
      2. Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor. Partea 2. Exerciții.
    • 1.3
      3. Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor. Partea 3. Exerciții.
    • 1.4
      4. Intervale numerice și reprezentarea lor pe axa numerelor.
    • 1.5
      5. Intervale numerice și reprezentarea lor pe axa numerelor. Partea 2.
    • 1.6
      6. Intervale de numere reale. Inecuații cu modul. Partea 3.
    • 1.7
      7. Intervale de numere reale. Inecuații cu modul. Partea 4.
    • 1.8
      8. Operații cu intervale.
    • 1.9
      9. Operații cu intervale. Partea 2.
    • 1.10
      10. Operații cu intervale. Partea 3.
    • 1.11
      11. Operații cu intervale. Partea 4.
    • 1.12
      12. Operații cu intervale. Partea 5. Recapitulare.
    • 1.13
      13. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale.
    • 1.14
      14. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale. Partea 2.
    • 1.15
      15. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale. Partea 3.
    • 1.16
      16. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale. Partea 4. Exerciții nivel avansat.
  • CAPITOLUL 2
    CALCUL ALGEBRIC ÎN R
    28
    • 2.1
      1. Operații cu numere reale reprezentate prin litere.
    • 2.2
      2. Calcul algebric. Adunarea și scăderea numerelor reale reprezentate prin litere.
    • 2.3
      3. Adunarea și scăderea numerelor reale reprezentate prin litere. Partea 2.
    • 2.4
      4. Înmulțirea și împărțirea numerelor reale reprezentate prin litere.
    • 2.5
      5. Înmulțirea parantezelor.
    • 2.6
      6. Numere reale reprezentate prin litere. Ordinea efectuării operațiilor.
    • 2.7
      7. Formule de calcul prescurtat.
    • 2.8
      8. Formule de calcul prescurtat. Partea 2. Exerciții.
    • 2.9
      9. Formule de calcul prescurtat. Partea 3. Exerciții.
    • 2.10
      10. Formule de calcul prescurtat. Raționalizarea numitorilor. Partea 4.
    • 2.11
      11. Descompunerea în factori. Metoda – factor comun.
    • 2.12
      12. Descompunerea în factori folosind formulele de calcul prescurtat.
    • 2.13
      13. Descompunerea în factori utilizând formula diferenței de pătrate.
    • 2.14
      14. Descompunerea în factori prin gruparea termenilor.
    • 2.15
      15. Descompunerea în factori prin gruparea termenilor – partea 2.
    • 2.16
      16. Descompunerea în factori. Metode combinate.
    • 2.17
      17. Exerciții speciale – utilizare formule de calcul.
    • 2.18
      18. Minimul sau maximul unei expresii.
    • 2.19
      19. Expresii algebrice – Exercițiu Evaluare Națională.
    • 2.20
      20. Fracții algebrice. Determinarea domeniului de definiție (condiții de existență).
    • 2.21
      21. Fracții algebrice. Amplificarea. Simplificarea.
    • 2.22
      22. Fracții algebrice. Adunarea și scăderea.
    • 2.23
      23. Fracții algebrice. Adunarea și scăderea. Partea 2.
    • 2.24
      24. Fracții algebrice. Înmulțirea. Împărțirea. Ridicarea la putere.
    • 2.25
      25. Fracții algebrice. Toate operațiile. Exerciții Evaluare Națională.
    • 2.26
      26. Fracții algebrice. Toate operațiile. Exerciții Evaluare Națională. Partea 2.
    • 2.27
      27. Ecuația de gradul al doilea. Rezolvarea cu Delta. Descompunerea în factori cu ajutorul rădăcinilor.
    • 2.28
      28. Ecuația de gradul al doilea. Ecuații incomplete de gradul al doilea.
  • CAPITOLUL 3
    ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE GEOMETRIEI IN SPATIU.
    60
    • 3.1
      1. Punctul. Dreapta. Planul. Determinarea planului.
    • 3.2
      2. Piramida. Prezentare. Elemente. Învățăm să desenăm.
    • 3.3
      3. Piramida triunghiulară regulată.
    • 3.4
      4. Piramida patrulateră regulată.
    • 3.5
      5. Piramida hexagonală regulată.
    • 3.6
      6. Prisma. Prisma dreaptă. Prisma regulată.
    • 3.7
      7. Paralelipipedul dreptunghic. Cubul.
    • 3.8
      8. Cilindrul circular drept.
    • 3.9
      9. Conul circular drept.
    • 3.10
      10. Paralelism. Drepte paralele. Unghiul a două drepte în spațiu.
    • 3.11
      11. Unghiul a două drepte în spațiu. Partea 2. Exerciții.
    • 3.12
      12. Unghiul a două drepte în spațiu. Partea 3. Exerciții.
    • 3.13
      13. Pozițiile relative a două plane. Plane paralele.
    • 3.14
      14. Plane paralele. Partea 2.
    • 3.15
      15. Plane paralele. Partea 3.
    • 3.16
      16. Plane paralele. Partea 4.
    • 3.17
      17. Secțiuni paralele cu bazele. Trunchiul de piramidă. Trunchiul de con.
    • 3.18
      18. Trunchiul de piramidă. Partea 2. Exerciții.
    • 3.19
      19. Trunchiul de piramidă. Partea 3. Exerciții.
    • 3.20
      20. Perpendicularitate. Dreaptă perpendiculară pe plan.
    • 3.21
      21. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 2. Exerciții.
    • 3.22
      22. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 3.
    • 3.23
      23. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 4.
    • 3.24
      24. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 5.
    • 3.25
      25. Înălțimea piramidei. Înălțimea conului
    • 3.26
      26. Înălțimea piramidei. Înălțimea conului. Partea 2
    • 3.27
      27. Înălțimea piramidei. Înălțimea conului. Partea 3
    • 3.28
      28. Înălțimea prismei. Înălțimea cilindrului
    • 3.29
      29. Înălțimea prismei. Înălțimea cilindrului. Partea 2
    • 3.30
      30. Înălțimea prismei. Înălțimea cilindrului. Partea 3
    • 3.31
      31. Înălțimea trunchiului de piramidă. Înălțimea trunchiului de con
    • 3.32
      32. Înălțimea trunchiului de piramidă. Înălțimea trunchiului de con. Partea 2
    • 3.33
      33. Înălțimea trunchiului de piramidă. Înălțimea trunchiului de con. Partea 3
    • 3.34
      34. Secțiuni diagonale și axiale
    • 3.35
      35. Secțiuni diagonale și axiale. Partea 2
    • 3.36
      36. Secțiuni diagonale și axiale. Partea 3
    • 3.37
      37. Secțiuni diagonale și axiale. Partea 4
    • 3.38
      38. Plane perpendiculare
    • 3.39
      39. Plane perpendiculare. Partea 2
    • 3.40
      40. Plane perpendiculare. Partea 3
    • 3.41
      41. Plane perpendiculare. Partea 4
    • 3.42
      42. Proiecții pe un plan
    • 3.43
      43. Proiecții pe un plan. Partea 2
    • 3.44
      44. Proiecții pe un plan. Partea 3
    • 3.45
      45. Proiecții pe un plan. Partea 4
    • 3.46
      46. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Lungimea proiecției unui segment pe un plan
    • 3.47
      47. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 2
    • 3.48
      48. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 3
    • 3.49
      49. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 4
    • 3.50
      50. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 5
    • 3.51
      51. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 6
    • 3.52
      52. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane
    • 3.53
      53. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane. Partea 2
    • 3.54
      54. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane. Partea 3
    • 3.55
      55. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane. Partea 4
    • 3.56
      56. Teorema celor trei perpendiculare.
    • 3.57
      57. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 2.
    • 3.58
      58. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 3.
    • 3.59
      59. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 4.
    • 3.60
      60. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 5.
  • CAPITOLUL 4
    FUNCȚII
    16
    • 4.1
      1. Funcții. Funcții definite pe mulțimi finite. Moduri de a defini o funcție. Funcții numerice.
    • 4.2
      2. Funcții. Domeniu de definiție, codomeniu, legea de corespondență. Partea 2.
    • 4.3
      3. Funcții cu ramuri. Funcții egale. Partea 3.
    • 4.4
      4. Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului unei funcții.
    • 4.5
      5. Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului. Partea 2.
    • 4.6
      6. Funcția liniară f: ℝ → ℝ, f(x) = ax + b. Reprezentarea grafică a funcției, a și b ∈ ℝ.
    • 4.7
      7. Reprezentarea grafică a funcției liniare f: ℝ → ℝ, f(x) = ax + b. Intersecțiile graficului cu axele de coordonate. Partea 2.
    • 4.8
      8. Reprezentarea grafică a funcției liniare f: ℝ → ℝ, f(x) = ax + b. Intersecțiile graficului cu axele. Partea 3.
    • 4.9
      9. Reprezentarea grafică a funcției f: D → ℝ, unde D este un interval din ℝ.
    • 4.10
      10. Exerciții care folosesc noțiunea de punct de pe grafic.
    • 4.11
      11. Exerciții care folosesc noțiunea de punct de pe grafic. Partea 2.
    • 4.12
      12. Exerciții care folosesc noțiunea de punct de pe grafic. Partea 3.
    • 4.13
      13. Intersecția reprezentărilor grafice ale funcțiilor.
    • 4.14
      14. Intersecția reprezentărilor grafice ale funcțiilor. Partea 2.
    • 4.15
      15. Funcții, exerciții. Triunghiul format de axele de coordonate și graficul funcției.
    • 4.16
      16. Funcții, exerciții. Triunghiul format de axele de coordonate și graficul funcției. Partea 2. Exercițiu Evaluare Națională.
  • CAPITOLUL 5
    ARII ȘI VOLUME ALE UNOR CORPURI GEOMETRICE
    8
    • 5.1
      1. Distanțe și măsuri de unghiuri pe fețele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate.
    • 5.2
      2. Arii și volum Prisma Regulată, Paralelipiped dreptunghic, Cub.
    • 5.3
      3. Arii și volum piramida regulată.
    • 5.4
      4. Arii și volum trunchi de piramidă regulată.
    • 5.5
      5. Arii, volum cilindru circular drept.
    • 5.6
      6. Arii și volum con circular drept.
    • 5.7
      7. Arii și volum trunchi de con circular drept.
    • 5.8
      8. Sfera.
  • CAPITOLUL 6
    RECAPITULĂRI FINALE PRIN TESTE
    1
    • 6.1
      1. Recapitulări finale prin teste
  • Cursuri
  • Demo
  • Beneficii
  • Jocuri
  • Înregistrare
  • Login

Matematică clasa a VIII-a

10. Paralelism. Drepte paralele. Unghiul a două drepte în spațiu.

Geometria în spațiu îți pune în față o provocare nouă față de tot ce ai lucrat pe foaie până acum: dreptele nu mai stau cuminte într-un plan, ci „plutesc” în trei dimensiuni. Paralelismul dreptelor în spațiu este unul dintre primele concepte care îți arată că intuiția din plan nu se transferă automat — două drepte pot să nu se intersecteze și totuși să nu fie paralele! Lecția video de față îți explică pas cu pas ce înseamnă drepte paralele în spațiu, cum le recunoști, cum demonstrezi că două drepte sunt paralele și cum se definește unghiul a două drepte în spațiu, inclusiv în cazul dreptelor care se încrucișează. Vei ieși din lecție cu un instrument clar de lucru pentru exerciții și probleme de concurs.

Ce vei învăța în această lecție

  • Vei înțelege diferența dintre drepte paralele, drepte concurente și drepte încrucișate în spațiu.
  • Vei ști să recunoști și să demonstrezi că două drepte sunt paralele folosind criteriile corecte.
  • Vei înțelege cum se definește unghiul a două drepte în spațiu, chiar și atunci când dreptele nu se intersectează.
  • Vei ști să calculezi unghiul dintre două drepte date, reducând problema la drepte concurente în același plan.

Exemplu rezolvat

Enunț

În cubul ABCDA’B’C’D’ABCDA’B’C’D’ cu muchia aa, determină unghiul dintre dreapta ABAB și dreapta D’C’D’C’, apoi unghiul dintre dreapta ABAB și diagonala A’CA’C.

Rezolvare

Pas cu pas, fiecare concluzie separată:

AB∥D’C’ (laturi opuse ale dreptunghiului ABB’A’ — ambele egale și paralele cu DC)AB \parallel D’C’ \text{ (laturi opuse ale dreptunghiului } ABB’A’ \text{ — ambele egale și paralele cu } DC\text{)}

Unghiul dintre AB și D’C’=0°\text{Unghiul dintre } AB \text{ și } D’C’ = 0°

undefinedundefined

AC’=diagonala feței ABC’D’AC’ = \text{diagonala feței } ABC’D’
⇒AC’=a2,AB=a\Rightarrow AC’ = a\sqrt{2}, \quad AB = a

undefinedundefined

Unghiul dintre AB și diagonala A’C=45°\text{Unghiul dintre } AB \text{ și diagonala } A’C = 45°

Explicație

Trucul central: când două drepte nu se intersectează, aduci una dintre ele prin translație ca să obții un unghi într-un punct comun. Unghiul a două drepte în spațiu este întotdeauna cel mai mic unghi format — adică între 0°0° și 90°90°. Cubul e ideal pentru exersat: fețele și diagonalele lui generează toate situațiile posibile.

Idei cheie de reținut

  • Două drepte în spațiu pot fi: concurente, paralele sau încrucișate — și doar primele două sunt coplanare.
  • Unghiul a două drepte în spațiu se măsoară translatând una dintre drepte până obții un punct comun, apoi iei unghiul acut format.
  • Dacă d1∥d2d_1 \parallel d_2, unghiul dintre ele este 0°0°; dacă sunt perpendiculare, unghiul este 90°90° — și asta se poate întâmpla chiar dacă dreptele nu se intersectează.

Întrebări frecvente

Care e greșeala cea mai comună când calculez unghiul dintre două drepte încrucișate?

Aproape toată lumea uită că unghiul dreptelor în spațiu este întotdeauna cel acut (sau drept) — adică cel mult 90°90°. Dacă translația îți dă un unghi obuz, iei suplimentul lui. Reține: dacă găsești 120°120°, răspunsul corect este 60°60°.

De ce contează paralelismul dreptelor în spațiu în afara orelor de mate?

Arhitectura, ingineria și programarea graficii 3D se bazează pe aceste noțiuni zilnic. Când un arhitect verifică dacă grinzile unui acoperiș sunt paralele sau când un programator calculează unghiuri în jocuri video, folosește exact ce înveți tu acum — geometria în spațiu nu e teorie pură.

Prev Înapoi 9. Conul circular drept.
Înainte 11. Unghiul a două drepte în spațiu. Partea 2. Exerciții. Next
Administrează consimțământul
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice. Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
  • Administrează opțiunile
  • Administrează serviciile
  • Administrează vânzătorii {vendor_count}
  • Citește mai multe despre aceste scopuri
Vezi preferințele
  • {title}
  • {title}
  • {title}
HomeCursuriJocuri Login