Uneori vrem să subliniem că cineva face ceva singur, fără ajutor, sau că tocmai acea persoană — și nu alta — e cea despre care vorbim. Exact asta face adjectivul pronominal de întărire: întărește, accentuează un substantiv sau un pronume. Îl folosești când spui „Eu însumi am rezolvat tema” — adică tu, personal, fără să te ajute nimeni. Sau când mama zice: „Directorul însuși a semnat hârtia.” Asta înseamnă ceva! Limba română a construit aceste forme tocmai pentru că simpla repetare a numelui nu era suficientă — aveam nevoie de un instrument care să adauge greutate și precizie.

Ce vei învăța în această lecție

• Vei înțelege de ce există adjectivul pronominal de întărire și ce rol îndeplinește în propoziție.
• Vei ști să recunoști formele lui după gen, număr și caz.
• Vei ști să îl deosebești de pronumele reflexiv și de alte adjective pronominale.
• Vei înțelege cum se acordă corect cu substantivul sau pronumele pe care îl însoțește.

Exemplu din text

Greșeli frecvente

• „Eu însumi” scris „eu însuși” când subiectul e la persoana I masculin — forma corectă pentru „eu” (masculin) este însumi, nu însuși.
• Confuzia cu pronumele reflexiv „își” — în „El își face tema”, își este pronume reflexiv, nu adjectiv pronominal de întărire. Adjectivul de întărire accentuează, nu arată cui se întoarce acțiunea.
• Neacordul în gen și număr — de exemplu „fetele însuși” în loc de „fetele însele„. Forma trebuie să se potrivească cu substantivul: feminin plural → însele.

Întrebări frecvente