DESCRIEREA UNUI OBIECT, cum se scrie corect - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)

1. Prima propoziție trebuie să identifice obiectul, în general: „Ghiozdanul meu este albastru, cu buzunare mari.”
2. A doua propoziție descrie un detaliu particular: „Are un buzunar exterior, cu un breloc mic, în formă de stea.”
3. A treia propoziție adaugă o informație despre folosire, ca impresie finală: „Îl folosesc de trei ani, în fiecare zi de școală.”

Răspuns: 1) „Ghiozdanul meu este albastru, cu buzunare mari.” 2) „Are un buzunar exterior, cu un breloc mic, în formă de stea.” 3) „Îl folosesc de trei ani, în fiecare zi de școală.”

1. a) „un obiect din lemn lustruit, cu modele florale sculptate” dă detalii concrete, verificabile; „frumos” e o părere generală.
2. b) „un caiet cu colțurile îndoite și coperta decolorată” arată exact starea caietului, spre deosebire de „vechi”, care e vag.

Răspuns: a) „un obiect din lemn lustruit, cu modele florale sculptate”; b) „un caiet cu colțurile îndoite și coperta decolorată”.

1. Propoziția vorbește despre un miros, deci despre o senzație, nu despre forma sau despre detaliile obiectului.
2. Este pasul „senzații și stare”.

Răspuns: Este pasul „senzații și stare” (mirosul lemnului).

1. Căutăm o trăsătură specifică, nu generală: culoare, formă, o pată, o zgârietură, o gravură.
2. Adăugăm, de exemplu: „cu peniță aurie, ușor tocită, și cu inițialele lui gravate pe capac”.

Răspuns: De exemplu: „Am un stilou vechi, moștenit de la tata, cu peniță aurie, ușor tocită, și cu inițialele lui gravate pe capac.” Se acceptă orice detaliu particular, concret.

1. „tare mișto” nu spune nimic concret despre bicicletă: eliminăm.
2. „veche” o înlocuim cu detalii vizibile ale uzurii: culoare decolorată, cauciucuri tocite, lanț ruginit.
3. Rescriem: „Bicicleta mea are cadrul albastru, decolorat de soare, cauciucurile tocite și lanțul ușor ruginit.”

Răspuns: De exemplu: „Bicicleta mea are cadrul albastru, decolorat de soare, cauciucurile tocite și lanțul ușor ruginit.” Se acceptă orice variantă cu detalii concrete.

1. Căutăm un element cunoscut, asemănător ca formă cu acele: fire de păr, ace de brad, linii trase cu creionul.
2. Alegem, de exemplu: „subțiri ca niște fire de păr”.

Răspuns: De exemplu: „Acele ceasului sunt subțiri, ca niște fire de păr.” Se acceptă orice comparație potrivită formei subțiri a acelor.

1. (1) Textul are doar pasul „aspect general”. Lipsesc: identificarea (unde se află ceasul), detaliile particulare, senzațiile și impresia finală.
2. (2) Pentru identificare, putem completa: „În sufrageria bunicilor, atârnă pe perete un ceas vechi, cu pendulă.”

Răspuns: (1) Lipsesc identificarea, detaliile particulare, senzațiile și impresia finală. (2) De exemplu: „În sufrageria bunicilor, atârnă pe perete un ceas vechi, cu pendulă.”

1. Varianta A repetă o informație despre aspect, deja dată anterior în descriere: nu e o impresie finală, ci o descriere simplă.
2. Varianta B leagă obiectul de o semnificație, de o amintire: aceasta este impresia finală, pentru că închide descrierea cu un gând, nu doar cu un detaliu.
3. Impresia finală trebuie să spună ce simte cel care descrie sau ce reprezintă obiectul, nu doar cum arată.

Răspuns: Varianta B respectă cerința „impresie finală”, pentru că leagă ceasul de o semnificație (timpul bunicilor), nu doar de aspectul lui fizic.