Model oficial Evaluare Națională 2027 la limba română: subiect și rezolvare pas cu pas

Răspuns: ploaie; geamuri

1. Textul spune: „Nu era să înghită lanterna sau haina de ploaie”, deci prima informație este „ploaie”.1 p
2. Pachetul a fost pus „la răcoare, între geamuri”, deci a doua informație este „geamuri”.1 p

Răspuns: B

1. Bigică se pune pe sine în centru („el, personal”), deși tocmai a uitat mâncarea: contrastul dintre importanța pe care și-o dă și greșeala făcută este comic, deci B.2 p
2. A nu merge (nu e modestie, ci îngâmfare), C nu merge (naratorul zâmbește, nu admiră), D nu merge (Bigică nu e pregătit, ci a uitat tot).

Răspuns: B

1. Textul 2: „un papagal mare, verde, cu o pată galbenă pe cap și cu fruntea de un albastru-deschis”. Pata de pe cap e galbenă, deci B (albastră e fruntea).2 p

Răspuns: B

1. Autorul explică: „pentru că, împreună cu alte specii de papagali verzi, sunt printre cei mai braconați și vânduți pe piața neagră”. Apropierea de om e un risc pentru ei, deci B.2 p
2. A e fals (în Pantanal specia e „comună”), C și D nu apar în text.

Răspuns: F, F, A (textul 1); F, F, A (textul 2)

1. Textul 1, „Bigică îi spune lui Doru că mâncarea e periculoasă, ca să nu o împartă cu el”: FALS. Bigică inventează pericolul ca să ascundă că nu are mâncare, nu ca să nu împartă.1 p
2. Textul 1, „Bigică și Doru iau un mic-dejun copios”: FALS. Bigică spune că ar fi putut să se „îndoape pe săturate”, dar nu a făcut-o.1 p
3. Textul 1, „Doru luase cu el pachetul cu mâncare”: ADEVĂRAT. El spune: „Aveam pachetul la mine.”1 p
4. Textul 2, „Ghidul este un biolog pe nume Mato Grosso”: FALS. Ghidul se numește Doug; Mato Grosso este statul brazilian.1 p
5. Textul 2, „chachalaca i s-a așezat pe umăr”: FALS. Papagalul a venit pe umăr, iar chachalaca „pe pălărie”.1 p
6. Textul 2, „mlaștinile din mijlocul savanei sunt în apropierea munților”: ADEVĂRAT. Lumea mlaștinilor e „păzită de munți”.1 p

Răspuns: răspuns-model

1. Răspuns-model: „Tiparul dialogat se recunoaște prin succesiunea de replici ale personajelor, marcate prin linia de dialog. De exemplu, în secvența „— Ce e, ți-e rău? se sperie puștiul. — Mi-e foameee, leșiiin... nu mai pooot...” cei doi băieți își schimbă pe rând replicile.”
2. Punctaj: trăsătura precizată (2 p), ilustrarea cu o secvență (2 p), ortografie și punctuație (0-1 greșeli: 1 p), cel puțin două enunțuri (1 p). Alte trăsături acceptate: marcarea replicilor prin linia de dialog, verbe de declarare, mărci ale oralității.6 p

Răspuns: răspuns-model (peste 30 de cuvinte)

1. Răspuns-model: „În textul 1, Bigică vorbește mult despre mâncare, dar nu împarte nimic cu Doru: își ascunde greșeala și inventează că „la drum mâncarea-i otravă”. În textul 2, autorul împarte bucuros bucata de papaya cu papagalul: „Am fost fericit să o împart cu el”. Deosebirea este că Bigică ascunde adevărul, în timp ce autorul textului 2 este sincer și generos.”
2. Punctaj: asemănarea sau deosebirea precizată (2 p), atitudinea din fiecare text, cu o secvență (2 × 1 p), exprimare, punctuație, ortografie (1 p), minimum 30 de cuvinte (1 p). Ultimele două puncte se acordă doar dacă există comparația.6 p

Răspuns: răspuns-model (50-100 de cuvinte)

1. Răspuns-model: „Cred că oamenii pot câștiga încrederea animalelor, dacă se poartă cu blândețe și respect. În textul 2, autorul nu forțează apropierea de papagal, ci împarte cu el o bucată de papaya, iar pasărea vine singură pe umărul lui. Gestul arată că hrana oferită fără rea intenție este pentru animal un semn de siguranță. Așadar, încrederea apare treptat, atunci când omul nu pune în pericol viața animalului.”
2. Punctaj: răspunsul la întrebare (1 p), motivarea (1 p), valorificarea textului (2 p), exprimare, punctuație, ortografie (1 p), 50-100 de cuvinte (1 p). Nu e obligatoriu să scrii „da” sau „nu”; se acceptă și un răspuns nuanțat.6 p

Răspuns: răspuns-model (50-100 de cuvinte)

1. Răspuns-model: „Valoarea comună este încrederea dintre om și animal. Textul lui Stermin este asociat cu „Micul Prinț” de Antoine de Saint-Exupéry. În fragmentul din Pantanal, papagalul vine pe umărul autorului după ce acesta împarte cu el o bucată de papaya. În „Micul Prinț”, vulpea îl învață pe băiat că încrederea se câștigă prin răbdare și prin apropiere treptată. În ambele texte, relația cu animalul se construiește prin blândețe, nu prin forță.”
2. Punctaj: valoarea numită (1 p), titlul și autorul textului asociat (1 p), prezentarea valorii prin câte o secvență din fiecare text (2 p), exprimare, punctuație, ortografie (1 p), 50-100 de cuvinte (1 p). Poți alege orice text literar studiat sau citit, din literatura română sau universală, care se potrivește valorii alese.6 p

Răspuns: C

1. „băiețașul” are diftongul „ăi” (băi-e-ța-șul), iar „noastră” are diftongul „oa”: ambele cuvinte conțin diftong, deci C.2 p
2. La celelalte serii un cuvânt nu are diftong: în „caisă” vocalele a și i sunt în silabe diferite (ca-i-să), iar în „lighean” și „ceapă” litera e de după gh, respectiv c, doar arată cum se pronunță consoana și nu formează diftong.

Răspuns: B

1. „întruna” provine din „într-una”: două cuvinte unite, deci compunere.
2. „băiețaș” este format de la „băiat” (băiet) cu sufixul „-aș”, deci derivare. Răspuns: B.2 p

Răspuns: D

1. Expresia „a-i turui gura” înseamnă a vorbi întruna, mult și repede; în text, Bigică vorbise două ceasuri. Răspuns: D.2 p

Răspuns: B

1. Omonimele au aceeași formă și sensuri fără legătură între ele. „mușchi” (planta) și „mușchi” (țesutul din corp) sunt cuvinte diferite cu aceeași formă, deci B.2 p
2. La A cuvintele sunt antonime (strâmbă / dreaptă). La C și D sunt sensuri diferite ale aceluiași cuvânt (a se afla / a afla; masa ca mâncare / masa ca mobilă), adică polisemie, nu omonimie.

Răspuns: (1) verb predicativ; (2) verb copulativ; (3) verb auxiliar

1. „e” (1): verb predicativ. Are sens deplin („unde se află cheia”) și formează singur predicatul.2 p
2. „era” (2): verb copulativ. Leagă subiectul de partea de propoziție „vinovat” (nume predicativ).2 p
3. „fi” (3): verb auxiliar. Ajută la formarea condiționalului-optativ perfect: „ar fi putut”.2 p

Răspuns: răspuns-model

1. (1) „Nu am aflat părerea lui.” Propoziția e negativă, iar „lui” este pronume personal, persoana a III-a, singular, genitiv.
2. (2) „Ce frumoasă este cabana de acolo!” Enunțul e exclamativ, iar „acolo” determină substantivul „cabana”, deci are funcția de atribut adverbial.
3. Punctaj: câte 1 p pentru tipul de enunț cerut (2 p), 1 p pentru pronumele corect în genitiv, 1 p pentru funcția sintactică respectată, câte 1 p pentru exprimare, punctuație și ortografie corecte în fiecare enunț (2 p).6 p

Răspuns: „în care animalele încă mai cred în oameni” – atributivă; „după ce plecasem pentru o vreme din lumea” – circumstanțială de timp

1. „în care animalele încă mai cred în oameni”: propoziție subordonată atributivă. Determină substantivul „lume”.3 p
2. „după ce plecasem pentru o vreme din lumea (în care oamenii nu mai cred în animale)”: subordonată circumstanțială de timp. Arată când s-a petrecut acțiunea regentei.3 p
3. Punctaj: câte 1 p pentru transcrierea fiecărei subordonate și câte 2 p pentru felul fiecăreia. Se acceptă orice două subordonate corecte, de feluri diferite (în secvență sunt două atributive și o circumstanțială de timp, deci alegi circumstanțiala și una dintre atributive).

Răspuns: zice, bunico, cei, cărora, ciocolatei, făcute

1. (1) „zice”: imperativ negativ („nu zice”, nu „nu zi”).1 p
2. (2) „bunico”: vocativ, fără cratimă.1 p
3. (3) „cei”: pronume demonstrativ, „despre cei cărora…”; „ce-i” ar însemna „ce îi”.1 p
4. (4) „cărora”: pronume relativ în dativ, pentru că verbul are „le”: „cei cărora nu le place”.1 p
5. (5) „ciocolatei”: genitivul lui „ciocolată” („gustul ciocolatei”).1 p
6. (6) „făcute”: adjectiv care se acordă cu „ciocolatei” (feminin, genitiv, singular).1 p

Răspuns: compunere-model (peste 150 de cuvinte)

1. Compunere-model (fără titlu, cu paragrafe):
2. Tema textului „Caise cu ceapă” de Mircea Sântimbreanu este prietenia dintre doi băieți, văzută prin întâmplarea comică a unei excursii. Mesajul este că lăudăroșenia și minciuna ajung să fie dezvăluite, iar sinceritatea și bunătatea apropie oamenii.
3. Semnificația este construită prin două elemente specifice textului narativ. Primul este personajul Bigică, un băiat vorbăreț și orgolios, caracterizat prin formula repetată „el, personal, Bigică”, care îi trădează îngâmfarea. Al doilea este acțiunea, construită pe un conflict comic: Bigică uită mâncarea acasă, încearcă să își ascundă greșeala, iar întâmplările îl pun singur într-o situație stânjenitoare.
4. O primă secvență relevantă este replica „Ți-o spun eu, personal, la drum mâncarea-i otravă!”. Prin ea, Bigică inventează explicații savante ca să nu recunoască adevărul, ceea ce arată că minciuna îl ajută să își păstreze imaginea de gazdă priceput. A doua secvență este finalul, în care Bigică mănâncă ceapa și caisele rămase de la musafir, iar Doru, mai mic, dar mai cu judecată, se așază la masă lângă plăcintele calde. Contrastul arată că cel care s-a lăudat cel mai tare rămâne, de fapt, dependent de generozitatea celuilalt.
5. Emoția care se vede cel mai bine este teama lui Bigică. El răspunde „speriat” când Doru amintește de slănină și vorbește întruna, de teamă să nu fie rugat să împartă mâncarea pe care nu o are. Alegerea mi se pare potrivită, pentru că vorbăria lui devine un mod de a se apăra de rușinea de a-și recunoaște greșeala.
6. Barem: conținut 12 p: mesajul (1), tema (1), două elemente narative (2 × 2), două secvențe interpretate (2 × 2), emoția menționată și justificată (1 + 1). Redactare 8 p: câte 1 p pentru paragrafe, coerență, proprietatea termenilor, corectitudine gramaticală, claritate, ortografie, punctuație, lizibilitate. Redactarea se punctează doar dacă textul are cel puțin 150 de cuvinte și respectă subiectul.20 p