- 5 secțiuni
- 70 de lecții
- 10 săptămâni
- CAPITOLUL 113
- 1.11. Textul narativ literar în proză. Acțiunea, timpul și spațiul.
- 1.22. Textul narativ literar. Narațiunea, instanțe ale comunicării narative.
- 1.33. Textul descriptiv literar în proză. Descrierea în proză
- 1.44. Texte continue și discontinue.
- 1.55. Contextul de comunicare.
- 1.66. Cuvântul. Sinonimele și antonimele.
- 1.77. Sensurile cuvintelor.
- 1.88. Omonimele. Cuvintele polisemantice.
- 1.99. Noțiuni de fonetică.
- 1.1010. Grupuri de sunete. Diftong, triftong, hiat.
- 1.1111. Despărțirea în silabe.
- 1.1212. Redactarea unei narațiuni la persoana I. Stilul.
- 1.1313. Evaluare unitatea I.
- CAPITOLUL 215
- 2.11. Textul narativ literar în proză. Timpul și spațiul.
- 2.22. Textul narativ literar. Momentele subiectului (etapele acțiunii)
- 2.33. Textul narativ literar. Personajele
- 2.44. Rezumatul. Oral și scris.
- 2.55. Valori ale culturii populare în spațiul românesc
- 2.66. Verbul. Actualizare
- 2.77. Verbul. Indicativul
- 2.88. Verbul. Modul imperativ
- 2.99. Verbul. Modul conjunctiv
- 2.1010. Verbul. Modul condițional-optativ
- 2.1111. Posibilități combinatorii ale verbului. Predicatul nominal
- 2.1212. Subiectul
- 2.1313. Complementul și circumstanțialul. Prepoziția
- 2.1414. Recapitulare
- 2.1515. Evaluare – capitolul II
- CAPITOLUL 315
- 3.11. Textul descriptiv literar în versuri
- 3.22. Descrierea în versuri. Figurile de stil
- 3.33. Textul descriptiv în versuri. Versificația
- 3.44. Textul nonliterar. Buletinul meteorologic. Știrea
- 3.55. Strategii de ascultare activă. Atitudini comunicative.
- 3.66. Substantivul. Actualizarea cunoștințelor
- 3.77. Cazurile substantivului. Cazul nominativ
- 3.88. Cazul acuzativ. Complementul direct și prepozițional
- 3.99. Cazul acuzativ. Circumstanțialele
- 3.1010. Cazul acuzativ. Atributul
- 3.1111. Cazul dativ. Complementul indirect
- 3.1212. Cazul genitiv. Articolul genitival
- 3.1313. Cazul vocativ. Posibilități combinatorii ale substantivului.
- 3.1414. Descrierea unui peisaj
- 3.1515. Recapitulare
- CAPITOLUL 412
- 4.11. Textul narativ literar în versuri
- 4.22. Textul narativ în versuri. Enumerația, personajele
- 4.33. Textul narativ în versuri. Semnificațiile textului
- 4.44. Dicția în interacțiunile verbale
- 4.55. Exprimarea adecvată a emoțiilor
- 4.66. Pronumele personal – Actualizare
- 4.77. Pronumele personal de politețe
- 4.88. Posibilități combinatorii ale pronumelui
- 4.99. Pronumele reflexiv
- 4.1010. Numeralul.
- 4.1111. Inserarea unor secvențe descriptive într-o narațiune.
- 4.1212. Evaluare – Capitolul IV
- CAPITOLUL 515
- 5.11. Textul narativ literar. Acțiunea, spațiul și timpul.
- 5.22. Textul narativ literar. Dialogul în textul literar.
- 5.33. Textul narativ literar. Personajele.
- 5.44. Semnificațiile textului.
- 5.55. Textul argumentativ. Organizarea textului argumentativ.
- 5.66. Performarea actelor de limbaj.
- 5.77. Strategii de concepere și comprehensiune a textului oral.
- 5.88. Adjectivul. Actualizarea cunoștințelor.
- 5.99. Posibilități combinatorii ale adjectivului.
- 5.1010. Adverbul.
- 5.1111. Gradele de comparație ale adverbului.
- 5.1212. Funcțiile sintactice ale adverbului.
- 5.1313. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.
- 5.1414. Recapitulare.
- 5.1515. Evaluare unitatea V.
4. Texte continue și discontinue.
Textele continue și discontinue sunt două mari categorii prin care comunicăm în scris. Un text continuu curge în paragrafe, de la început până la sfârșit — ca un roman, un articol sau o scrisoare. Un text discontinuu combină informații vizuale și scrise: tabele, grafice, hărți, afișe, formulare. Le întâlnești zilnic — când citești un meniu, un orar școlar sau o infografică pe net. La evaluările naționale, ambele tipuri apar frecvent în subiectele de citire. Dacă știi cum funcționează fiecare, citești mai repede, înțelegi mai bine și răspunzi mai sigur la întrebări. Nu e vorba de teorie abstractă — e vorba de cum navighezi prin informație în lumea reală.
Ce vei învăța în această lecție
- Vei ști să recunoști un text continuu și unul discontinuu după formă și structură.
- Vei ști să extragi informații dintr-un grafic sau tabel la fel de ușor ca dintr-un paragraf.
- Vei ști să explici de ce autorul a ales să prezinte o informație în formă discontinuă în loc de text clasic.
- Vei ști să combini datele dintr-un text continuu cu cele dintr-un element discontinuu pentru a răspunde la întrebări complexe.
Cum arată în practică
Structura
Text continuu: are introducere (prezintă subiectul sau situația), cuprins (dezvoltă ideile în paragrafe legate logic prin conectori: deoarece, însă, astfel) și încheiere (concluzie sau rezolvare). Totul curge ca un fir.
Text discontinuu — de exemplu, un tabel cu rezultatele unui concurs școlar: are un titlu care spune despre ce e vorba, coloane și rânduri cu etichete clare (Numele elevului / Punctaj / Premiu), și date așezate astfel încât comparația să fie imediată. Nu există paragrafe — informația e compartimentată intenționat, ca să găsești rapid ce cauți.
De reținut
1. Forma nu e întâmplătoare: autorul alege textul discontinuu când vrea să faci comparații rapide sau să localizezi o informație precisă — un tabel e mai eficient decât trei paragrafe cu cifre.
2. La citire, parcurge întâi titlul și etichetele unui element discontinuu — ele îți spun cum e organizată informația, înainte să te uiți la date.
3. Când ai un text mixt (continuu + grafic), cele două se completează — nu ignora niciuna dintre părți.
Greșeli frecvente
- Confundarea formei cu conținutul: un elev crede că orice text cu cifre e discontinuu. Greșit — dacă cifrele sunt integrate în propoziții și paragrafe, textul rămâne continuu.
- Ignorarea titlului și a etichetelor dintr-un tabel sau grafic: mulți sar direct la date și răspund eronat pentru că n-au înțeles ce reprezintă coloanele. Citește întotdeauna antetul.
- Tratarea elementelor discontinue ca decorații: unii elevi citesc textul scris și ignoră graficul alăturat, pierzând jumătate din informație. Graficul e parte din text, nu ilustrație.
Întrebări frecvente
Un afiș este text continuu sau discontinuu?
Afișul este discontinuu, aproape întotdeauna. De ce? Pentru că informația e fragmentată intenționat: titlu mare, câteva cuvinte-cheie, dată, loc — fiecare element stă separat, conceput să fie citit în câteva secunde. Nu există paragrafe care să curgă unul din altul. Forma servește scopul: te informează rapid, nu te poartă printr-o poveste.
Dacă un text are și paragrafe, și un tabel, cum îl numesc?
Îl numești text mixt sau text cu elemente discontinue integrate. La evaluări vei întâlni des această combinație — un articol cu un grafic alăturat, de exemplu. Important e să știi că trebuie să le citești pe amândouă și să le corelezi. Răspunsul complet la o întrebare poate veni din ambele surse.
De ce contează această diferență la teză sau la evaluarea națională?
Pentru că subiectele de citire testează exact această abilitate: poți extrage informații din forme diferite de prezentare? O întrebare poate cere să compari date dintr-un tabel cu o afirmație din text. Dacă nu știi cum funcționează fiecare tip, riști să cauți răspunsul în locul greșit și să pierzi puncte evitabile.