Circumstanțialul de cauză răspunde la o întrebare pe care o pui zilnic fără să știi: de ce s-a întâmplat asta? Când spui „Am lipsit din cauza febrei” sau „A câștigat datorită efortului„, folosești deja acest complement. La școală apare în analize gramaticale, în compuneri și în dictări — iar dacă nu știi să-l recunoști, riști să-l confunzi cu alte circumstanțiale. Odată ce înțelegi logica lui (exprimă motivul, nu scopul și nu momentul), totul devine simplu. Limba română nu are reguli capricioase — are reguli cu sens, și acesta e unul dintre cele mai logice.

Ce vei învăța în această lecție

• Vei ști să identifici circumstanțialul de cauză printr-o întrebare simplă pusă verbului.
• Vei ști să recunoști prepozițiile și locuțiunile prepoziționale specifice (din cauza, datorită, de, din).
• Vei ști să deosebești circumstanțialul de cauză de circumstanțialul de scop și de cel de mod.
• Vei ști să exprimi cauza prin mai multe structuri: substantiv, verb la gerunziu sau propoziție subordonată.

Cum arată în practică

Greșeli frecvente

• „Datorită ploii, am udat.” — greșit, ploaia nu e ceva pozitiv. Corect: Din cauza ploii, am udat.
• Confuzia cu circumstanțialul de scop — „A învățat ca să ia notă bună” nu e cauză, e scop (răspunde la în ce scop?, nu la de ce?).
• Analiza greșită a gerunziului — „Știind răspunsul, a ridicat mâna” — elevii scriu „circumstanțial de mod”, dar răspunde la de ce a ridicat mâna?, deci e cauză.

Întrebări frecvente