PRONUMELE NEHOTĂRÂT și adjectivul pronominal nehotărât - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)
Pronumele nehotărât ține locul unui substantiv și arată o persoană, un lucru sau o cantitate fără să spună exact care: „Cineva a udat florile.”, „Unii au plecat mai devreme.” Mai jos găsești formele lui, cum îl deosebești de adjectivul pronominal nehotărât și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.
Pronumele nehotărât: forme, cazuri și funcții
Ce este. Pronumele nehotărât este pronumele care înlocuiește un substantiv și arată o persoană, un obiect sau o cantitate fără să le precizeze. Vorbitorul fie nu știe exact despre cine e vorba, fie nu vrea sau nu are nevoie să spună: „Cineva a lăsat o scrisoare în cutia poștală.” Nu știm cine, dar știm că a fost o persoană.
Formele cele mai folosite se pot împărți în două grupe:
- simple: unul, una, unii, unele; altul, alta, alții, altele; cineva; ceva; mult, multă, mulți, multe; puțin, puțină, puțini, puține; tot, toată, toți, toate; câțiva, câteva;
- compuse, scrise într-un singur cuvânt: oricine, orice, oricare, oricât; altcineva, altceva; fiecare; vreunul, vreuna.
Formele de caz. Multe pronume nehotărâte își schimbă forma la genitiv și dativ:
- cineva → cuiva; oricine → oricui;
- unul → unuia, una → uneia, unii, unele → unora;
- altul → altuia, alta → alteia, alții, altele → altora;
- fiecare → fiecăruia (masculin) și fiecăreia (feminin); toți, toate → tuturor; mulți, multe → multora.
Altele au o singură formă pentru toate cazurile: ceva, altceva, orice. Cazul lor îl afli numai din rolul pe care îl au în propoziție.
Pronume sau adjectiv pronominal nehotărât? Aceleași cuvinte pot sta și lângă un substantiv. Atunci nu îl mai înlocuiesc, ci îl determină și se acordă cu el în gen, număr și caz. În acest caz sunt adjective pronominale nehotărâte și au funcția de atribut adjectival:
- „Alții au ales teatrul.” (stă singur: pronume);
- „Alți elevi au ales teatrul.” (însoțește substantivul „elevi”: adjectiv pronominal).
Adjectivul are uneori o formă puțin diferită de a pronumelui: altul (pronume) și alt elev (adjectiv), vreunul și vreun prieten. Atenție: un și o din „un elev”, „o carte” sunt articole nehotărâte, nu adjective pronominale.
Funcțiile sintactice ale pronumelui nehotărât. Pronumele preia funcția pe care ar fi avut-o substantivul înlocuit:
- subiect: „Fiecare și-a adus penarul.”;
- complement direct: „Am invitat pe cineva la film.”, „Ți-am adus ceva.”;
- complement indirect (dativ): „I-am promis cuiva o carte.”;
- atribut pronominal genitival: „Bicicleta cuiva stă în ploaie.”;
- complement prepozițional: „Mă gândesc la altceva.”;
- atribut pronominal prepozițional: „un mesaj de la cineva”.
Un caz special: „mult” și „puțin”. Când determină un verb, nu un substantiv, aceste cuvinte sunt adverbe: „Ana citește mult.” (cât citește?). Ele devin pronume doar când țin locul unui substantiv („Mulți au aplaudat.”) și adjective când îl însoțesc („mulți spectatori”).
Exerciții rezolvate : pronumele nehotărât
Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.
EXERCIȚIUL 1Găsește pronumele nehotărâteușor
Transcrie pronumele nehotărâte din enunțurile următoare:
a) „Cineva a udat florile de pe balcon.”
b) „Am găsit ceva sub pat.”
c) „Unii au plecat înainte de final.”
d) „Oricine se poate înscrie la cercul de lectură.”
Rezolvare pas cu pas
- a) Cuvântul cineva stă singur și ține locul unei persoane pe care nu o cunoaștem. Este pronume nehotărât.
- b) Ceva înlocuiește un obiect nenumit: nu știm ce s-a găsit sub pat. Pronume nehotărât.
- c) Unii nu are niciun substantiv după el. Ține locul unor persoane din care nu știm exact câte sau care au plecat: pronume nehotărât.
- d) Oricine este o formă compusă, scrisă legat, și înlocuiește o persoană oarecare, fără să o precizeze: pronume nehotărât.
Răspuns: a) „cineva”; b) „ceva”; c) „unii”; d) „oricine”.
EXERCIȚIUL 2Pronume sau adjectiv pronominalușor
Precizează dacă cuvintele subliniate sunt pronume nehotărâte sau adjective pronominale nehotărâte:
a) „Fiecare a primit o medalie.” și „Fiecare concurent a primit o medalie.”
b) „Alții au ales biologia.” și „Alți colegi au ales biologia.”
c) „Multe s-au schimbat în oraș.” și „Multe străzi s-au schimbat în oraș.”
Rezolvare pas cu pas
- Pentru fiecare pereche ne uităm dacă după cuvântul subliniat urmează un substantiv pe care îl determină.
- a) În prima propoziție „fiecare” stă singur și este subiect: pronume. În a doua însoțește substantivul „concurent”: adjectiv pronominal nehotărât.
- b) „Alții” ține locul unor persoane: pronume. „Alți” stă lângă „colegi” și se acordă cu el (masculin, plural): adjectiv pronominal. Observă și diferența de formă: alții față de alți.
- c) Primul „multe” înlocuiește un substantiv nenumit (lucrurile care s-au schimbat): pronume. Al doilea determină substantivul „străzi”: adjectiv pronominal.
Răspuns: a) pronume, apoi adjectiv pronominal; b) pronume, apoi adjectiv pronominal; c) pronume, apoi adjectiv pronominal.
EXERCIȚIUL 3Forma de genitiv sau dativușor
Completează cu forma potrivită a pronumelui din paranteză și precizează cazul:
a) „Am împrumutat, din greșeală, caietul .” (cineva)
b) „Profesorul le-a răspuns .” (toți)
c) „I-am dat biletul dintre ei.” (unul)
d) „Antrenorul i-a strâns mâna .” (fiecare)
Rezolvare pas cu pas
- a) Ne întrebăm: al cui caiet? Întrebarea cere genitivul. Genitivul lui „cineva” este cuiva: „caietul cuiva”.
- b) Cui le-a răspuns? Întrebarea „cui?” cere dativul. Forma de dativ pentru „toți” este tuturor.
- c) Cui i-am dat biletul? Tot dativ. „Unul” devine unuia.
- d) Cui i-a strâns mâna? Dativ. Forma de masculin este fiecăruia. Pronumele „i-” din „i-a strâns” anunță același complement.
Răspuns: a) „cuiva” (genitiv); b) „tuturor” (dativ); c) „unuia” (dativ); d) „fiecăruia” (dativ).
EXERCIȚIUL 4Cazul și funcția sintacticămediu
Precizează cazul și funcția sintactică a pronumelor nehotărâte subliniate:
a) „Cineva a sunat la interfon.”
b) „I-am chemat pe toți la aniversare.”
c) „Bunica le-a povestit tuturor despre satul ei.”
d) „Ne-am gândit la altceva.”
e) „Umbrela cuiva a rămas în clasă.”
Rezolvare pas cu pas
- a) Cine a sunat? Cineva. Pronumele face acțiunea, deci este subiect, în nominativ.
- b) Pe cine am chemat? Pe toți. Răspunde la „pe cine?”, are prepoziția „pe” și este anunțat de „i-”: complement direct, în acuzativ.
- c) Cui le-a povestit? Tuturor. Complement indirect, în dativ.
- d) La ce ne-am gândit? La altceva. Verbul „a se gândi” cere prepoziția „la”, deci pronumele este complement prepozițional. „Altceva” nu își schimbă forma, dar stă după „la”, care cere acuzativul.
- e) Aici nu întrebăm verbul, ci substantivul „umbrela”: a cui umbrelă? A cuiva. Pronumele arată posesorul, deci este atribut pronominal genitival, în genitiv.
Răspuns: a) nominativ, subiect; b) acuzativ, complement direct; c) dativ, complement indirect; d) acuzativ, complement prepozițional; e) genitiv, atribut pronominal genitival.
EXERCIȚIUL 5Pronume, adjectiv sau adverbmediu
Stabilește ce parte de vorbire este fiecare cuvânt subliniat:
a) „Mulți au venit la spectacol.”
b) „Mulți spectatori au aplaudat.”
c) „Radu citește mult seara.”
d) „Din prăjituri au rămas doar puține.”
e) „Au mai rămas puține bilete.”
Rezolvare pas cu pas
- a) „Mulți” stă singur și ține locul unor persoane: pronume nehotărât, cu funcția de subiect.
- b) „Mulți” însoțește substantivul „spectatori” și se acordă cu el: adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival.
- c) „Mult” nu stă lângă un substantiv și nu ține locul unuia. Determină verbul „citește” (cât citește?), deci este adverb.
- d) „Puține” înlocuiește substantivul „prăjituri”, pe care nu îl mai repetăm: pronume nehotărât, subiect (ce a rămas?).
- e) „Puține” determină substantivul „bilete”: adjectiv pronominal nehotărât.
Răspuns: a) pronume nehotărât; b) adjectiv pronominal nehotărât; c) adverb; d) pronume nehotărât; e) adjectiv pronominal nehotărât.
EXERCIȚIUL 6Construiește enunțurimediu
Construiește câte un enunț în care:
a) „oricare” să fie pronume nehotărât cu funcția de subiect;
b) „oricare” să fie adjectiv pronominal nehotărât;
c) „altcineva” să fie complement direct;
d) „cuiva” să fie complement indirect.
Rezolvare pas cu pas
- a) Pronumele trebuie să stea singur și să facă acțiunea: „Dintre cele două drumuri, oricare duce la gară.” (care duce?).
- b) Adjectivul trebuie să stea lângă un substantiv: „Poți alege oricare carte de pe raft.”
- c) Complementul direct răspunde la pe cine?: „Am rugat pe altcineva să mă ajute.”
- d) Complementul indirect răspunde la cui?: „I-am spus secretul cuiva din clasă.”
- Verificare: la a) și c)-d) pronumele nu are niciun substantiv lângă el; la b) „oricare” se sprijină pe substantivul „carte”.
Răspuns: De exemplu: a) „Dintre cele două drumuri, oricare duce la gară.”; b) „Poți alege oricare carte de pe raft.”; c) „Am rugat pe altcineva să mă ajute.”; d) „I-am spus secretul cuiva din clasă.”
EXERCIȚIUL 7Din grup nominal în pronumegreu
Înlocuiește grupurile subliniate cu un pronume nehotărât potrivit, păstrând funcția sintactică. Precizează apoi funcția:
a) „Un vecin ne-a adus mere.”
b) „Am cumpărat o jucărie pentru frățiorul meu.”
c) „Toți elevii au terminat testul la timp.”
d) „Le-am scris tuturor prietenilor din tabără.”
Rezolvare pas cu pas
- a) „Un vecin” arată o persoană pe care nu o numim exact. Pronumele potrivit este „cineva”: „Cineva ne-a adus mere.” Funcția rămâne subiect.
- b) „O jucărie” este un obiect. Îl înlocuim cu „ceva”: „Am cumpărat ceva pentru frățiorul meu.” Ce am cumpărat? Complement direct.
- c) În „toți elevii”, cuvântul „toți” era adjectiv pronominal. Dacă renunțăm la substantiv, „toți” preia locul lui și devine pronume: „Toți au terminat testul la timp.” Subiect.
- d) La fel, „tuturor” era adjectiv pe lângă „prietenilor”. Fără substantiv, devine pronume în dativ: „Le-am scris tuturor din tabără.” Cui le-am scris? Complement indirect.
- Observă că la c) și d) nu am adus un cuvânt nou: adjectivul pronominal a devenit pronume când a rămas singur.
Răspuns: a) „Cineva ne-a adus mere.” (subiect); b) „Am cumpărat ceva...” (complement direct); c) „Toți au terminat testul...” (subiect); d) „Le-am scris tuturor...” (complement indirect).
EXERCIȚIUL 8Tip Evaluare Naționalăgreu
Citește textul: „Fiecare dintre colegi a adus ceva pentru expoziția clasei. Unii au pictat peisaje, alții au construit machete din carton. Profesoara a lăudat fiecare lucrare.”
a) Precizează funcția sintactică a cuvântului subliniat din secvența „Fiecare dintre colegi a adus ceva”.
b) Precizează cazul pronumelui „ceva”.
c) Transcrie un adjectiv pronominal nehotărât și substantivul pe care îl determină.
d) Alcătuiește un enunț în care „alții” să aibă funcția de complement direct.
Rezolvare pas cu pas
- a) Predicatul este „a adus”. Cine a adus? Fiecare. Cuvântul nu însoțește un substantiv (după el urmează prepoziția „dintre”), deci e pronume nehotărât, cu funcția de subiect. Grupul „dintre colegi” îl determină și este atribut substantival prepozițional.
- b) Ce a adus? Ceva. Pronumele este complement direct, deci stă în acuzativ, chiar dacă forma lui nu se schimbă.
- c) În ultima propoziție, „fiecare” stă lângă substantivul „lucrare”: este adjectiv pronominal nehotărât, cu funcția de atribut adjectival. „Unii” și „alții” din a doua frază stau singuri, deci sunt pronume, nu adjective.
- d) Complementul direct răspunde la pe cine?: „La expoziție i-am întâlnit și pe alții.”
Răspuns: a) subiect; b) acuzativ; c) „fiecare”, care determină substantivul „lucrare”; d) de exemplu: „La expoziție i-am întâlnit și pe alții.”
Cum recunoști pronumele nehotărât
- Ține locul unei persoane sau al unui lucru pe care vorbitorul nu îl precizează: îl poți înlocui cu „o persoană oarecare” sau „un lucru oarecare” fără să se schimbe sensul.
- Stă singur, fără substantiv după el. Dacă apare lângă un substantiv și se acordă cu el („alți colegi”, „fiecare lucrare”), este adjectiv pronominal nehotărât.
- Are forme pe care le poți recunoaște ușor: cele care încep cu ori- (oricine, orice, oricare) sau alt- (altcineva, altceva) și formele de genitiv-dativ cuiva, unora, altora, tuturor.
Greșeli frecvente la pronumele nehotărât
- Numești „pronume” orice cuvânt din listă. În „fiecare concurent” sau „alți colegi”, cuvintele nu înlocuiesc substantivul, ci îl însoțesc. Sunt adjective pronominale nehotărâte, cu funcția de atribut adjectival.
- Crezi că „mult” e mereu pronume. În „Radu citește mult” cuvântul determină verbul și este adverb. Pronume este doar când ține locul unui substantiv: „Mulți au venit.”
- Scrii separat formele compuse. „Oricine”, „orice”, „oricare”, „altcineva”, „altceva” se scriu într-un singur cuvânt și se analizează ca un singur pronume.
Exersează : pronumele nehotărât
Din același capitol
- Pronumele demonstrativ, exerciții rezolvate
- Pronumele interogativ, exerciții rezolvate
- Pronumele relativ, cum îl recunoști
- Pronumele de întărire, ce este și când îl folosim
- Posibilități combinatorii ale pronumelui
- Lecția: Pronumele și adjectivul pronominal negativ
Întrebări frecvente despre pronumele nehotărât
Care sunt pronumele nehotărâte cele mai des întâlnite?
Cineva, ceva, unul, altul, fiecare, oricine, orice, oricare, altcineva, altceva, mulți, puțini, toți, câțiva, cu formele lor de feminin și plural.
Prin ce se deosebește pronumele nehotărât de cel negativ?
Pronumele nehotărât arată o persoană sau un lucru care există, dar nu e precizat („Cineva a venit.”). Pronumele negativ arată că persoana sau lucrul lipsește („Nimeni nu a venit.”).
„Un” din „un elev” este adjectiv pronominal nehotărât?
Nu. „Un” și „o” puse în fața substantivului sunt articole nehotărâte. Adjective pronominale nehotărâte sunt, de exemplu, „alt”, „fiecare”, „orice”, „câțiva” în „alt elev”, „fiecare elev”.
Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?
Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.
Abonează-te - 5 lei prima lună →Vrei mai mult? Vezi toate resursele de limba română pentru clasele 5-8 →
Verifică-te: 5 întrebări
Alege un răspuns și vezi imediat dacă e corect. Nu se salvează nimic, îl poți relua oricând.
1. Care dintre următoarele cuvinte este un pronume nehotărât?
2. În propoziția Câțiva elevi au lipsit azi., cuvântul subliniat este:
3. În care dintre propoziții avem un pronume nehotărât (nu adjectiv pronominal nehotărât)?
4. Ce întrebare primesc pronumele și adjectivele pronominale nehotărâte?
5. Care este deosebirea dintre pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât?
Despre acest articol
- Redactat de
- Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
- Pe ce se bazează
- Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la limba și literatura română - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
- Cine predă tema
- Augustin Manta, profesor de limba și literatura română cu 6 ani la catedră, predă lecțiile video de limba și literatura română pentru clasele V-VIII.
- Publicat
Exerciții rezolvate din aceeași clasă
PRONUMELE POSESIV și adjectivul pronominal posesiv - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)
Capitolul 4
PRONUMELE DEMONSTRATIV și adjectivul pronominal demonstrativ - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)
Capitolul 4
PRONUMELE INTEROGATIV și adjectivul pronominal interogativ - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)
Capitolul 4
PRONUMELE RELATIV și adjectivul pronominal relativ - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)
Capitolul 4
PRONUMELE NEGATIV și adjectivul pronominal negativ - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)
Capitolul 4
PRONUMELE DE ÎNTĂRIRE, forme, acord și funcția sintactică - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)
Capitolul 4
