ROMANUL ION de Liviu Rebreanu: structură, personaje, conflicte, temă - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VIII-a)

1. a) Romanul a fost scris de Liviu Rebreanu și a apărut în 1920.
2. b) Este o operă epică în proză, de mare întindere, cu mai multe planuri și multe personaje: roman. Prezintă viața satului fără idealizare, deci aparține realismului.
3. c) Naratorul nu participă la acțiune, știe totul despre personaje și relatează la persoana a III-a: narator omniscient, obiectiv.
4. d) Acțiunea se petrece în satul Pripas, din Transilvania.
5. e) Cele două părți se numesc „Glasul pământului” și „Glasul iubirii”.

Răspuns: a) Liviu Rebreanu, 1920; b) roman realist (social); c) narator omniscient, persoana a III-a; d) satul Pripas, Transilvania; e) „Glasul pământului” și „Glasul iubirii”.

1. Mă întreb cărei lumi îi aparține fiecare personaj: lumii țăranilor sau lumii oamenilor cu carte din sat (învățătorul, preotul).
2. Țăranii, a căror viață se leagă de muncă și de pământ: Ion, Ana, Vasile Baciu, Florica, George Bulbuc.
3. Intelectualitatea satului: învățătorul Zaharia Herdelea, fiul lui, Titu, și preotul Belciug.

Răspuns: Planul țăranilor: Ion, Ana, Vasile Baciu, Florica, George Bulbuc. Planul intelectualității: Zaharia Herdelea, Titu Herdelea, preotul Belciug.

1. Romanul începe cu hora de duminică, deci prima întâmplare este (C). Aici se naște conflictul dintre Ion, care vrea pământ, și Vasile Baciu, care nu vrea un ginere sărac: acesta este evenimentul declanșator.
2. Pentru a-l obliga pe Vasile Baciu, Ion o face pe Ana să rămână însărcinată: (E).
3. Vasile Baciu cedează și acceptă nunta, cu pământul ca zestre: (D).
4. După nuntă, neglijată și maltratată, Ana își pune capăt zilelor: (A).
5. Finalul acțiunii este moartea lui Ion, ucis de George: (B).

Răspuns: C, E, D, A, B. Conflictul principal este declanșat de (C): la horă, Ion o alege pe Ana pentru pământ, iar Vasile Baciu i se opune.

1. a) Drumul primește acțiuni proprii ființelor: „aleargă”, „spintecă”. Atribuirea de însușiri ale ființelor unui lucru se numește personificare.
2. b) Caut însușirile expresive ale substantivelor: „drum alb”, „podul bătrân”, „șindrilă mucegăită”.
3. c) Romanul nu începe cu un personaj, ci cu drumul care îl conduce pe cititor în lumea satului. La final, același drum iese din sat. Începutul și sfârșitul se oglindesc: simetrie, structură circulară.

Răspuns: a) personificare; b) de exemplu: „alb”, „bătrân”, „mucegăită”; c) drumul este „poarta” prin care cititorul intră în lumea romanului și prin care o părăsește la final; el creează simetria (structura circulară) a operei.

1. a) Două personaje se opun, pentru pământul lui Vasile Baciu: conflict exterior, planul țăranilor.
2. b) Tot două personaje, rivali în iubire: conflict exterior, planul țăranilor.
3. c) Lupta se dă în sufletul aceluiași personaj, între două dorințe opuse: conflict interior. Este chiar conflictul sugerat de titlurile celor două părți.
4. d) Doi oameni cu carte ai satului intră în dispută: conflict exterior, planul intelectualității.

Răspuns: a) exterior, planul țăranilor; b) exterior, planul țăranilor; c) interior (glasul pământului și glasul iubirii); d) exterior, planul intelectualității.

1. Observ cuvântul comun, „glasul”: pământul și iubirea sunt personificate, ca două voci care îl cheamă pe Ion.
2. Prima parte urmărește lupta lui Ion pentru pământ, care se încheie cu obținerea zestrei: domină „glasul pământului”.
3. A doua parte arată că, după ce are pământul, Ion se întoarce spre Florica: se aude „glasul iubirii”.
4. Legătura cu tragedia: Ion vrea să le aibă pe amândouă, iar această dorință îl duce la moarte.

Răspuns: Model: „Titlurile personifică pământul și iubirea, prezentate ca două voci care îl cheamă pe Ion. În prima parte, domină glasul pământului: Ion se căsătorește cu Ana pentru zestre. În a doua parte, după ce a obținut pământul, se face auzit glasul iubirii, care îl readuce la Florica. Împreună, titlurile numesc conflictul interior al personajului, care îl duce la pierzanie.”

1. Pornesc de la definiție: romanul este o operă epică în proză, de mare întindere, cu mai multe planuri narative, multe personaje și conflicte complexe.
2. Trăsătura 1, mai multe planuri narative: planul țăranilor (Ion, Vasile Baciu) și planul intelectualității (familia Herdelea, preotul Belciug).
3. Trăsătura 2, numărul mare de personaje: aproape tot satul apare încă de la hora de la începutul romanului.
4. Trăsătura 3, conflicte multiple și complexe: exterioare (Ion și Vasile Baciu, Ion și George) și interior (pământul și iubirea).
5. Pot adăuga și durata mare a acțiunii: aceasta se desfășoară pe o perioadă lungă, nu într-un singur episod.

Răspuns: 1) mai multe planuri narative: al țăranilor și al intelectualității satului; 2) număr mare de personaje: la horă apare aproape întreaga comunitate din Pripas; 3) conflicte multiple: exterioare (Ion și Vasile Baciu, Ion și George Bulbuc) și interior (glasul pământului și glasul iubirii).

1. Aleg trăsătura dominantă, ușor de susținut: dragostea patimă pentru pământ.
2. Prima întâmplare: o alege pe Ana în locul Floricăi, pe care o iubea, pentru pământurile lui Vasile Baciu.
3. A doua întâmplare: după ce obține zestrea, sărută pământul, gest care arată cât de mult îl prețuiește.
4. Precizez mijlocul de caracterizare: trăsătura reiese din fapte și gesturi, deci caracterizare indirectă.
5. Redactez un singur paragraf și verific să am între 50 și 100 de cuvinte.

Răspuns: Model: „O trăsătură definitorie a lui Ion este dragostea pentru pământ, dusă până la patimă. Ea reiese indirect, din faptele personajului. Deși o iubește pe Florica, Ion o alege pe Ana, fiica bogatului Vasile Baciu, doar pentru pământurile ei. Mai târziu, după ce obține zestrea, el sărută pământul, gest care arată că îl prețuiește mai mult decât pe oameni. Astfel, pentru Ion, pământul înseamnă demnitate și putere în ochii satului.” (aproximativ 75 de cuvinte)