TIPURI DE PROPOZIȚII explicate cu exemple - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)
Orice propoziție se clasifică după patru criterii în același timp: scopul comunicării (enunțiativă, interogativă, imperativă), tonul rostirii (exclamativă sau neexclamativă), înțeles (afirmativă sau negativă) și structură (simplă sau dezvoltată). Mai jos găsești regula completă, punctuația fiecărui tip și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.
Tipurile de propoziții și criteriile după care le recunoști
Propoziția este enunțul care are un singur predicat. Ea nu se clasifică o singură dată, ci se analizează după mai multe criterii deodată. O aceeași propoziție poate fi, în același timp, imperativă, exclamativă și negativă.
1. După scopul comunicării (ce vrei să faci cu ea):
- enunțiativă: transmite o informație. „Bunicul a plantat un măr în grădină.”
- interogativă: pune o întrebare. „Cine a plantat mărul din grădină?”
- imperativă: exprimă un ordin, un îndemn, o rugăminte sau o interdicție, iar verbul stă de obicei la modul imperativ. „Udă mărul în fiecare seară!”
În manualele mai noi, propoziția enunțiativă apare sub numele de enunț asertiv (declarativ). Este același lucru: „enunțiativă”, „asertivă” și „declarativă” înseamnă că propoziția afirmă ceva.
2. După tonul rostirii (cu ce intonație o spui):
- exclamativă: este rostită cu emoție puternică și se scrie cu semnul exclamării. „Ce dulci sunt merele!”
- neexclamativă: este rostită pe un ton obișnuit. „Merele sunt dulci.”
Atenție: exclamativ este un ton, nu un scop. De aceea „Ce dulci sunt merele!” este enunțiativă după scop și exclamativă după ton, iar „Udă mărul!” este imperativă după scop și exclamativă după ton.
3. După înțeles:
- afirmativă: nu conține negație. „Am înțeles exercițiul.”
- negativă: conține „nu”, „nici”, „niciodată”, „nimeni”, „nimic” sau alt cuvânt cu sens negativ. „Nu am înțeles exercițiul.”, „Nimeni nu a răspuns.”
4. După structură:
- simplă: are doar predicatul, singur sau împreună cu subiectul. „Ninge.”, „Copiii aleargă.”
- dezvoltată: are, pe lângă subiect și predicat, și alte părți de propoziție. „Copiii veseli aleargă prin curtea școlii.”
Punctuația. Propoziția enunțiativă neexclamativă se termină cu punct. Cea interogativă se termină cu semnul întrebării. Orice propoziție exclamativă se termină cu semnul exclamării, iar cea imperativă primește tot semnul exclamării atunci când este rostită apăsat. O întrebare rostită cu uimire poate primi ambele semne: „Ce ai spus?!”
Recapitulează și lecția Enunțul. Tipuri de enunțuri. Punctuația enunțului, unde aceleași tipuri apar cu numele folosite în programa actuală.
Exerciții rezolvate
Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.
EXERCIȚIUL 1Tipul după scopul comunicăriiușor
Precizează tipul fiecărei propoziții după scopul comunicării:
a) „Mama pregătește cina.”
b) „De unde ai cumpărat cartea?”
c) „Deschideți manualele la pagina zece.”
d) „Ieri a nins în sat.”
e) „Nu uita umbrela!”
Rezolvare pas cu pas
- Îmi pun o singură întrebare la fiecare: propoziția spune ceva, întreabă ceva sau cere ceva?
- a) Spune ceva, transmite o informație, deci este enunțiativă.
- b) Întreabă ceva și se termină cu semnul întrebării, deci este interogativă.
- c) Cere ceva. Verbul „deschideți” este la modul imperativ, deci propoziția este imperativă.
- d) Transmite o informație despre vreme, deci este enunțiativă.
- e) Cere să nu faci ceva. Verbul „uita” este la modul imperativ, deci propoziția este imperativă.
Răspuns: a) enunțiativă; b) interogativă; c) imperativă; d) enunțiativă; e) imperativă.
EXERCIȚIUL 2Semnul de punctuație potrivitușor
Pune semnul de punctuație potrivit la sfârșitul fiecărei propoziții și spune de ce l-ai ales:
a) „Câți elevi sunt în clasa ta”
b) „Astăzi este o zi însorită”
c) „Vino imediat acasă”
d) „Ce bine ai rezolvat exercițiul”
Rezolvare pas cu pas
- a) Propoziția pune o întrebare, deci este interogativă și primește semnul întrebării: „Câți elevi sunt în clasa ta?”
- b) Propoziția transmite o informație, pe ton obișnuit. Este enunțiativă neexclamativă și primește punct: „Astăzi este o zi însorită.”
- c) Propoziția cere ceva, apăsat. Este imperativă și primește semnul exclamării: „Vino imediat acasă!”
- d) Propoziția exprimă admirație. Este enunțiativă după scop și exclamativă după ton, deci primește semnul exclamării: „Ce bine ai rezolvat exercițiul!”
Răspuns: a) semnul întrebării; b) punct; c) semnul exclamării; d) semnul exclamării.
EXERCIȚIUL 3Analiza completă, pe trei criteriimediu
Analizează fiecare propoziție după scopul comunicării, după tonul rostirii și după înțeles:
a) „Trenul nu a sosit la timp.”
b) „Ai terminat tema?”
c) „Ce cald e afară!”
d) „Nu vorbi în timpul orei!”
Rezolvare pas cu pas
- Merg mereu în aceeași ordine: întâi scopul, apoi tonul, apoi afirmativ sau negativ.
- a) Transmite o informație, deci enunțiativă. Se termină cu punct, deci neexclamativă. Conține „nu”, deci negativă.
- b) Pune o întrebare, deci interogativă. Se termină cu semnul întrebării, deci neexclamativă. Nu are negație, deci afirmativă.
- c) Transmite o constatare, nu cere nimic, deci enunțiativă. Se termină cu semnul exclamării, deci exclamativă. Nu are negație, deci afirmativă.
- d) Cere să nu faci ceva, deci imperativă. Se termină cu semnul exclamării, deci exclamativă. Conține „nu”, deci negativă.
Răspuns: a) enunțiativă, neexclamativă, negativă; b) interogativă, neexclamativă, afirmativă; c) enunțiativă, exclamativă, afirmativă; d) imperativă, exclamativă, negativă.
EXERCIȚIUL 4Transformă propozițiamediu
Pornind de la propoziția „Andrei a citit povestea.”, scrie:
a) o propoziție interogativă;
b) o propoziție negativă;
c) o propoziție imperativă adresată lui Andrei;
d) o propoziție exclamativă.
Rezolvare pas cu pas
- a) Ca să obțin o întrebare, păstrez cuvintele și schimb intonația, iar la sfârșit pun semnul întrebării: „Andrei a citit povestea?”
- b) Ca să obțin o propoziție negativă, adaug „nu” înaintea verbului: „Andrei nu a citit povestea.”
- c) Ca să obțin o propoziție imperativă, pun verbul la modul imperativ și mă adresez direct: „Citește povestea, Andrei!”
- d) Ca să obțin o propoziție exclamativă, adaug o notă de emoție și semnul exclamării: „Ce repede a citit Andrei povestea!”
- Verific la final că fiecare propoziție are semnul de punctuație potrivit tipului ei.
Răspuns: a) „Andrei a citit povestea?”; b) „Andrei nu a citit povestea.”; c) „Citește povestea, Andrei!”; d) „Ce repede a citit Andrei povestea!”. Se acceptă și alte variante corecte.
EXERCIȚIUL 5Afirmativ sau negativmediu
Precizează dacă propoziția este afirmativă sau negativă, apoi scrie propoziția de sens contrar:
a) „Nimeni nu a răspuns la întrebare.”
b) „Am înțeles exercițiul.”
c) „Nu am văzut niciodată marea.”
d) „Vino la antrenament!”
Rezolvare pas cu pas
- Caut cuvintele cu sens negativ: „nu”, „nici”, „niciodată”, „nimeni”, „nimic”.
- a) Are „nimeni” și „nu”, deci este negativă. În română, cele două negații merg împreună și nu se anulează. Varianta afirmativă: „Toți au răspuns la întrebare.”
- b) Nu are niciun cuvânt negativ, deci este afirmativă. Varianta negativă: „Nu am înțeles exercițiul.”
- c) Are „nu” și „niciodată”, deci este negativă. Varianta afirmativă: „Am văzut deja marea.”
- d) Nu are negație, deci este afirmativă. Varianta negativă: „Nu veni la antrenament!”
Răspuns: a) negativă, „Toți au răspuns la întrebare.”; b) afirmativă, „Nu am înțeles exercițiul.”; c) negativă, „Am văzut deja marea.”; d) afirmativă, „Nu veni la antrenament!”.
EXERCIȚIUL 6Simplă sau dezvoltatămediu
Precizează dacă propoziția este simplă sau dezvoltată și motivează răspunsul:
a) „Ploaia s-a oprit.”
b) „Bunica a copt o plăcintă cu mere.”
c) „Ninge.”
d) „Cei doi copii au plecat repede spre casă.”
Rezolvare pas cu pas
- Regula: propoziția simplă are doar predicatul, singur sau împreună cu subiectul. Dacă mai apare orice altă parte de propoziție, este dezvoltată.
- a) Are subiectul „ploaia” și predicatul „s-a oprit”. Nimic în plus, deci este simplă.
- b) Are subiectul „bunica”, predicatul „a copt”, dar și „o plăcintă” și „cu mere”, deci este dezvoltată.
- c) Are numai predicatul „ninge”, fără subiect. Este tot o propoziție simplă.
- d) Are subiectul „copii”, predicatul „au plecat”, dar și „cei doi”, „repede” și „spre casă”, deci este dezvoltată.
Răspuns: a) simplă; b) dezvoltată; c) simplă; d) dezvoltată.
EXERCIȚIUL 7Capcana semnului exclamăriigreu
Toate propozițiile de mai jos se termină cu semnul exclamării, dar nu toate sunt imperative. Precizează tipul fiecăreia după scopul comunicării și explică alegerea.
a) „Ce frumos cântă privighetoarea!”
b) „Închide fereastra, te rog!”
c) „Am câștigat concursul!”
d) „Nu alerga pe hol!”
Rezolvare pas cu pas
- Semnul exclamării arată tonul rostirii, nu scopul comunicării. Deci nu mă uit la semn, ci întreb: propoziția cere ceva de la cineva?
- a) Nu cere nimănui nimic, ci transmite admirația vorbitorului. Este enunțiativă după scop și exclamativă după ton.
- b) Cere ceva, printr-o rugăminte, iar verbul „închide” este la modul imperativ. Este imperativă după scop și exclamativă după ton.
- c) Transmite o informație, rostită cu bucurie. Este enunțiativă după scop și exclamativă după ton.
- d) Cere să nu faci ceva. Este imperativă după scop, exclamativă după ton și, în plus, negativă.
- Concluzia: imperativă este doar propoziția prin care ceri ceva, nu orice propoziție cu semnul exclamării.
Răspuns: a) enunțiativă (exclamativă după ton); b) imperativă; c) enunțiativă (exclamativă după ton); d) imperativă, negativă.
EXERCIȚIUL 8Clasifică propozițiile dintr-un textgreu
Citește textul și analizează fiecare propoziție după scopul comunicării, după tonul rostirii și după înțeles: „Sâmbătă dimineață am plecat la bibliotecă. Ai fost vreodată acolo? Ce liniște e între rafturi! Nu am găsit cartea căutată. Întreabă-l pe bibliotecar! Domnul de la ghișeu mi-a promis o veste bună.”
Rezolvare pas cu pas
- Împart textul în propoziții după criteriul predicatului: caut fiecare verb la mod personal, fiindcă o propoziție are un singur predicat. Ies șase propoziții.
- 1. „Sâmbătă dimineață am plecat la bibliotecă.”: transmite o informație, ton obișnuit, fără negație. Enunțiativă, neexclamativă, afirmativă.
- 2. „Ai fost vreodată acolo?”: pune o întrebare, ton obișnuit, fără negație. Interogativă, neexclamativă, afirmativă.
- 3. „Ce liniște e între rafturi!”: nu cere nimic, ci exprimă o constatare cu emoție. Enunțiativă, exclamativă, afirmativă.
- 4. „Nu am găsit cartea căutată.”: transmite o informație, ton obișnuit, are „nu”. Enunțiativă, neexclamativă, negativă.
- 5. „Întreabă-l pe bibliotecar!”: cere ceva, verbul este la modul imperativ, tonul este apăsat. Imperativă, exclamativă, afirmativă.
- 6. „Domnul de la ghișeu mi-a promis o veste bună.”: transmite o informație, ton obișnuit, fără negație. Enunțiativă, neexclamativă, afirmativă.
Răspuns: 1. enunțiativă, neexclamativă, afirmativă; 2. interogativă, neexclamativă, afirmativă; 3. enunțiativă, exclamativă, afirmativă; 4. enunțiativă, neexclamativă, negativă; 5. imperativă, exclamativă, afirmativă; 6. enunțiativă, neexclamativă, afirmativă.
Cum recunoști ce îți cere exercițiul
- Cerința spune „după scopul comunicării”: te uiți ce face propoziția, nu cu ce semn se termină. Spune ceva (enunțiativă), întreabă ceva (interogativă) sau cere ceva (imperativă).
- Cerința spune „după tonul rostirii” sau „după intonație”: răspunsul este doar exclamativă sau neexclamativă, nimic altceva.
- Cerința cere analiza completă: dai trei informații, în ordine, de exemplu „enunțiativă, neexclamativă, afirmativă”. Dacă răspunzi cu un singur cuvânt, pierzi punctaj.
Greșeli frecvente
- Spui că orice propoziție cu semnul exclamării este imperativă. „Ce frumos cântă privighetoarea!” nu cere nimănui nimic, deci este enunțiativă după scop și doar exclamativă după ton.
- Numești un singur tip și te oprești. Criteriile se aplică toate deodată. Răspunsul complet sună, de exemplu, „imperativă, exclamativă, negativă”.
- Confunzi propoziția negativă cu cea care are un înțeles trist. Negativă înseamnă că propoziția are „nu”, „nici”, „nimeni”, „nimic”, „niciodată”, nu că vestea este rea. „A fost o zi groaznică.” este afirmativă.
Exersează
Din același capitol
- Enunțul, definiție, tipuri și exemple clare
- Lecția: Enunțul. Tipuri de enunțuri. Punctuația enunțului
- Lecția: Modul imperativ
- Lecția: Verbul
- Lecția: Etapele scrierii. Relatarea
Întrebări frecvente
Câte tipuri de propoziții există?
Trei după scopul comunicării (enunțiativă, interogativă, imperativă), două după tonul rostirii (exclamativă, neexclamativă), două după înțeles (afirmativă, negativă) și două după structură (simplă, dezvoltată).
Ce diferență este între propoziția exclamativă și cea imperativă?
Imperativă este propoziția prin care ceri ceva: „Închide ușa!”. Exclamativă arată doar tonul, emoția cu care o rostești. „Ce cald e!” este exclamativă, dar nu cere nimic, deci nu este imperativă.
Ce înseamnă propoziție simplă și propoziție dezvoltată?
Simplă are doar predicatul, singur sau cu subiectul: „Copiii aleargă.” Dezvoltată are și alte părți de propoziție: „Copiii veseli aleargă prin curtea școlii.”
Vezi și lecția video: explicația completă, pas cu pas, în 6. Propoziția – Tipuri de propoziții.
Exersează cu fișa de lucru: Propoziția – Tipuri de propoziții — fișă de lucru — temă printabilă, cu rezolvări separate.
Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?
Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.
Abonează-te - 5 lei prima lună →Vrei mai mult? Vezi toate resursele de limba română pentru clasele 5-8 →
Verifică-te: 5 întrebări
Alege un răspuns și vezi imediat dacă e corect. Nu se salvează nimic, îl poți relua oricând.
1. Ce este o propoziție?
2. Care dintre următoarele este o propoziție enunțiativă?
3. Ce semn de punctuație se folosește de obicei la sfârșitul unei propoziții exclamative?
4. Propoziția Ce frumos cântă păsările! este de ce tip?
5. Care dintre propoziții este interogativă?
Despre acest articol
- Redactat de
- Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
- Pe ce se bazează
- Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la limba și literatura română - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
- Cine predă tema
- Augustin Manta, profesor de limba și literatura română cu 6 ani la catedră, predă lecțiile video de limba și literatura română pentru clasele V-VIII.
- Publicat
- , actualizat
Exerciții rezolvate din aceeași clasă
EXPRIMAREA EMOȚIILOR în texte literare, tehnici și exemple - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)
Capitolul 1
Roluri în comunicare explicate cu exemple din viața reală
Capitolul 1
CUVÂNTUL, ce este și cum îl recunoști - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)
Capitolul 1
SINONIME ȘI ANTONIME, definiție și exemple - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)
Capitolul 1
FONETICA, sunete, silabe și accent - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)
Capitolul 1
SILABA, regula de bază și accentul - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)
Capitolul 1
