COMPARAREA A DOUĂ TEXTE: conținut, structură și conectori - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VIII-a)

1. Mă întreb pentru fiecare observație: vorbește despre CE spune textul sau despre CUM este construit?
2. a) Tema ține de ce spune textul: conținut.
3. b) Forma (versuri sau proză) ține de construcție: structură.
4. c) Ce se întâmplă cu personajul ține de idei: conținut.
5. d) Felul în care începe fiecare text ține de organizare: structură.
6. e) Perspectiva narativă (persoana I sau a III-a) ține de felul în care e construit textul: structură.
7. f) Scopul autorului ține de ce transmite textul: conținut.

Răspuns: Conținut: a), c), f). Structură: b), d), e).

1. a) Enunțul arată o asemănare care privește ambele texte deodată: „Ambele”.
2. b) Două propoziții puse în opoziție, legate în frază: „în timp ce”.
3. c) O deosebire exprimată printr-o construcție cu prepoziție, la început de enunț: „Spre deosebire de”.
4. d) O asemănare între B și A, prin comparație directă: „la fel ca”.

Răspuns: a) Ambele; b) în timp ce; c) Spre deosebire de; d) la fel ca.

1. Textul A: are personaje (Ana, bunicul), o întâmplare, o comparație („ca o batistă fluturată de departe”) și un dialog scurt. Prezintă o lume imaginată, care emoționează. Este un text literar, narativ.
2. Textul B: dă informații care se pot verifica, folosește limbaj precis („pasăre migratoare”, „iernează”, „cuibărit”), fără figuri de stil și fără personaje. Scopul este să informeze. Este un text nonliterar, informativ (explicativ).

Răspuns: Textul A este literar (narativ): are personaje și întâmplare, folosește limbaj figurat. Textul B este nonliterar (informativ): transmite informații obiective, în limbaj propriu, precis.

1. Caut un criteriu comun: tema. Ambele texte vorbesc despre berze și despre întoarcerea lor primăvara.
2. Caut deosebiri pe criterii diferite: scopul (A emoționează, B informează) și atitudinea (în A, bucuria personajelor; în B, ton neutru).
3. Leg fiecare observație cu un conector și o sprijin pe o secvență din text.

Răspuns: Asemănare: Ambele texte prezintă întoarcerea berzelor primăvara (A: „două aripi albe s-au rotit deasupra satului”; B: „primăvara se întoarce în locurile în care a cuibărit”). Deosebiri: Textul A urmărește bucuria Anei și a bunicului, în timp ce textul B nu are personaje, ci prezintă obiceiurile păsării. Spre deosebire de textul A, care vrea să emoționeze, textul B are scopul de a informa.

1. Structura dominantă: A povestește o întâmplare (narativă); B explică cum trăiește barza (explicativă, informativă).
2. Limbajul: A folosește comparația „ca o batistă fluturată de departe” și epitetul „limpede”; B folosește termeni preciși, cu sens propriu („migratoare”, „iernează”).
3. Dialogul: A conține o replică („«Au venit!», a strigat fata”); B nu are dialog.

Răspuns: Textul A are structură narativă, în timp ce textul B are structură explicativă (informativă). Textul A folosește limbaj figurat, pe când textul B folosește limbaj propriu, cu termeni preciși. Spre deosebire de textul B, textul A include o scurtă secvență dialogată.

1. Observ greșeala: fiecare text este rezumat separat, fără niciun criteriu și fără conectori de comparare.
2. Aleg criteriile: tema (comună), scopul (diferit), limbajul (diferit).
3. Pentru fiecare criteriu, scriu un enunț care cuprinde ambele texte, legat printr-un conector.

Răspuns: De exemplu: „Ambele texte au ca temă întoarcerea berzelor primăvara. Textul A urmărește emoția unei fetițe care așteaptă păsările, în timp ce textul B explică obiceiurile berzei albe. Spre deosebire de textul B, scris în limbaj precis, textul A folosește figuri de stil, precum comparația «ca o batistă fluturată de departe».”

1. Tema: amândouă vorbesc despre întoarcerea la locurile copilăriei. Este asemănarea principală.
2. Emoția: în A, eul liric trăiește o nostalgie duioasă: copilăria pare să-l strige („mă strigă din grădini”). În B, naratorul simte întâi tristețea pierderii (nucul „fusese tăiat”), apoi o bucurie neașteptată, când se recunoaște în băiatul necunoscut.
3. Structura: A este un text liric, în versuri, cu rimă (vecini / grădini, soc / loc), care exprimă direct o trăire. B este un text în proză, cu structură narativă: o mică întâmplare cu un început (întoarcerea), o surpriză și un final.
4. Perspectiva: ambele folosesc persoana I („am lăsat”, „m-am întors”).

Răspuns: Model: „Ambele texte au ca temă întoarcerea în locurile copilăriei și sunt scrise la persoana I. Textul A exprimă o nostalgie duioasă, căci copilăria pare să-l strige pe eul liric «din grădini», în timp ce în textul B tristețea pierderii nucului se transformă într-o bucurie neașteptată. Spre deosebire de textul B, care povestește o întâmplare în proză, textul A este un text liric, în versuri cu rimă. Prin urmare, același subiect este trăit în A ca o amintire, iar în B ca o regăsire.”

1. A. Ambele vorbesc despre grădină și despre legătura oamenilor cu ea.
2. B. Caut un criteriu de structură: A este literar, narativ, cu comparații („ca pe un copil”, „ca pe un premiu”); B este nonliterar, explicativ, cu o definiție („Grădinile comunitare sunt…”) și limbaj propriu.
3. C. Asemănarea: în ambele, grădina îi apropie pe oameni (de natură în A, de vecini în B). Deosebirea: A prezintă grădina unei singure persoane, cu afecțiune, prin limbaj figurat; B prezintă un tip de grădină, obiectiv, pentru a informa.
4. Leg ideile cu conectori, citez câte o secvență din fiecare text și verific limita de 50-100 de cuvinte.

Răspuns: A. Grădina și legătura oamenilor cu ea. B. Textul A este literar, cu structură narativă și limbaj figurat, în timp ce textul B este nonliterar, explicativ, începe cu o definiție și folosește limbaj propriu. C. Model: „Ambele texte arată că grădina îi apropie pe oameni: în textul A, bunicul își îngrijește roșiile «ca pe un copil», iar în textul B grădinile «aduc vecinii mai aproape». Textul A înfățișează însă grădina unei singure persoane, prin comparații care transmit afecțiune, în timp ce textul B prezintă obiectiv un tip de grădină urbană, cu scopul de a informa.” (aproximativ 60 de cuvinte)