DERIVAREA cu prefixe și sufixe - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)

1. Pentru fiecare cuvânt încerc să scot un prefix sau un sufix și verific dacă rămâne un cuvânt cu sens înrudit.
2. „grădinar” = „grădină” + sufixul „-ar”: omul care lucrează grădina. Este derivat.
3. „căsuță” = „casă” + sufixul „-uță”: o casă mică. Este derivat.
4. „nefericit” = prefixul „ne-” + „fericit”: care nu e fericit. Este derivat.
5. „brădet” = „brad” + sufixul „-et”: pădure de brazi. Este derivat.
6. „masă”, „carte”, „munte”, „lac” nu conțin niciun afix: sunt cuvinte de bază.

Răspuns: Derivate: „grădinar” (grădină + -ar), „căsuță” (casă + -uță), „nefericit” (ne- + fericit), „brădet” (brad + -et).

1. Afixul pus înaintea cuvântului de bază este prefix, iar cel pus după el este sufix.
2. Prefixe: „des-” în „descoase” (acțiunea opusă lui „a coase”), „stră-” în „străbunic” (o generație mai departe), „re-” în „reciti” (repetarea acțiunii).
3. Sufixe: „-oi” în „pietroi” (augmentativ, o piatră mare), „-ător” în „vânzător” (agentul, cel care vinde), „-uleț” în „ursuleț” (diminutival).
4. Sufixe: „-iș” în „stejăriș” (colectiv, mulțime de stejari), „-os” în „muntos” (formează adjectivul: cu mulți munți).

Răspuns: Prefixe: des- (sens opus), stră- (înrudire), re- (repetare). Sufixe: -oi (augmentativ), -ător (agent), -uleț (diminutival), -iș (colectiv), -os (formează adjective).

1. Prefixul „ne-” are sens negativ: „ne-” + adjectiv înseamnă „care nu este” + adjectiv.
2. Scot negația „nu” de lângă verb și lipesc „ne-” de adjectiv: „atent” → „neatent”, „cunoscut” → „necunoscut”.
3. La fel: „potrivit” → „nepotrivit”, „mulțumit” → „nemulțumit”. Sensul enunțului rămâne același.

Răspuns: a) „Elevul era neatent la oră.” b) „Drumul spre cabană era necunoscut.” c) „Răspunsul lui era nepotrivit.” d) „Clientul era nemulțumit de comandă.”

1. Nu e suficient ca două cuvinte să semene. Între ele trebuie să existe și o legătură de sens.
2. a) „pădurarul” păzește pădurea: „pădure” + „-ar”. Da, este derivat.
3. b) „mărarul” este o plantă aromatică, fără legătură cu mărul. Nu este derivat de la „măr”.
4. c) „ursulețul” este un urs mic: „urs” + „-uleț”. Da, este derivat.
5. d) „ursitoarele” sunt ființele din povești care hotărăsc soarta unui copil; cuvântul vine de la verbul „a ursi” (a hărăzi), nu de la „urs”.
6. e) „cartierul” este o parte a unui oraș; cuvântul este împrumutat din franceză și nu are legătură cu „carte”.

Răspuns: a) da; b) nu; c) da; d) nu (vine de la „a ursi”); e) nu (împrumut, fără legătură de sens).

1. a) Caut rădăcina „pădur-” în fiecare cuvânt. O au „pădurar”, „pădurice”, „a împăduri”, „împădurire”.
2. „copac” are legătură de temă cu pădurea, dar altă rădăcină. Face parte din același câmp lexical, nu din aceeași familie.
3. b) Formez derivate de la „prieten”: cu sufixul „-ie” obțin „prietenie”, cu sufixul „-os” obțin „prietenos”, cu prefixul „îm-” (forma lui „în-” înainte de p) și terminație de verb obțin „a se împrieteni”, iar cu „ne-” adăugat la „prietenos” obțin „neprietenos”.

Răspuns: a) intrusul este „copac” (altă rădăcină). b) De exemplu: „prietenie”, „prietenos”, „a se împrieteni” (se acceptă și „neprietenos”).

1. a) „în-” + „verde” + terminație de verb: „a înverzi” (a deveni verde).
2. b) „în-” + „noapte”: cuvântul de bază începe cu „n”, deci se scriu doi de n: „a înnopta”.
3. c) La fel, „în-” + „nor” dă „a se înnora”, tot cu doi de n.
4. d) Adaug un sufix diminutival: „brad” + „-uț” = „brăduț”; vocala „a” din rădăcină devine „ă”.
5. e) Sufixul colectiv „-ime” arată o mulțime de persoane: „tânăr” + „-ime” = „tinerime”.

Răspuns: a) „a înverzi”; b) „a înnopta”; c) „a se înnora”; d) „brăduț”; e) „tinerime”.

1. Metoda: scot întâi terminațiile de plural, articolul și cazul, adică aduc cuvântul la forma din dicționar (singular, nearticulat). Abia apoi caut un prefix sau un sufix. Desinențele și articolul nu formează cuvinte noi.
2. a) „căsuțele” la singular nearticulat este „căsuță”. În „căsuță” rămâne sufixul „-uță” lipit de „casă”, iar sensul este „casă mică”: derivat, pus aici la plural articulat.
3. b) „caselor” la singular nearticulat este „casă”. După ce scot desinența și articolul „-lor”, nu mai rămâne niciun afix: este doar o formă a lui „casă” (plural, genitiv sau dativ).
4. c) „brăduții” vine de la „brăduț” = „brad” + sufixul diminutival „-uț”: derivat, aici la plural articulat.
5. d) „copiii” este pluralul articulat al lui „copil”. Nu are prefix sau sufix, deci nu este un cuvânt nou, ci o formă a lui „copil”.
6. e) „neatentă” este femininul lui „neatent” = prefixul „ne-” + „atent”: derivat. Genul feminin este doar o formă, nu schimbă procedeul.
7. f) „grădinarului” vine de la „grădinar” = „grădină” + sufixul „-ar”: derivat. Terminația „-ului” arată doar cazul genitiv sau dativ.

Răspuns: a) derivat (casă + -uță), la plural articulat; b) formă a lui „casă”; c) derivat (brad + -uț); d) formă a lui „copil”; e) derivat (ne- + atent), la feminin; f) derivat (grădină + -ar), în genitiv/dativ.

1. Caut cuvintele din care pot scoate un sufix și rămâne un cuvânt cu sens înrudit: „pădurar” (pădure + -ar), „golaș” (gol + -aș), „brăduți” (brad + -uț), „sătenii” (sat + -ean), „prietenie” (prieten + -ie).
2. Caut un prefix: „nemulțumit” = „ne-” + „mulțumit”.
3. Elimin capcanele: „primăvară” și „unchiul” nu conțin afixe în română, iar „niciodată” nu este format cu un prefix sau un sufix (este un cuvânt compus, pe care îl studiezi în lecția următoare).
4. Aleg două derivate cu sufixe și unul cu prefix, cu cuvântul de bază și afixul.

Răspuns: De exemplu: „pădurar” (pădure + sufixul -ar), „brăduți” (brad + sufixul -uț); „nemulțumit” (prefixul ne- + mulțumit). Se acceptă și „golaș” (gol + -aș), „sătenii” (sat + -ean), „prietenie” (prieten + -ie).