LEGAREA SECVENȚELOR NARATIVE: înlănțuire, alternanță, inserție și conectori - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)

Echipa Școala Virtuală · materie predată pe video de prof. Augustin Manta · publicat

Secvențele narative se leagă prin înlănțuire (una după alta), prin alternanță (două fire narative prezentate pe rând) sau prin inserție (o întâmplare inclusă în alta), iar trecerea de la una la alta o semnalează conectorii: „a doua zi”, „între timp”, „deodată”. Mai jos găsești cum le recunoști, cum le folosești în compunere și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.

Secvențele narative și felurile în care se leagă

Ce este o secvență narativă. Este un fragment de text care prezintă un moment al acțiunii: o întâmplare, o etapă dintr-o întâmplare mai lungă. Un text narativ este o succesiune de secvențe narative, printre care pot apărea secvențe descriptive și dialogate. De obicei, o secvență nouă începe când se schimbă timpul, locul sau acțiunea, iar în compunere o marchezi printr-un alineat nou.

Cele trei moduri de legare a secvențelor:

  • înlănțuirea: secvențele urmează una după alta, în ordinea în care s-au petrecut întâmplările (ordine cronologică). Este cel mai des întâlnit mod: „Dimineața, Tudor a plecat la munte. La prânz, a ajuns la cabană. Seara, s-a întors acasă.”;
  • alternanța: două (sau mai multe) fire narative sunt prezentate pe rând, de obicei pentru că se petrec în același timp, în locuri diferite: o secvență despre un personaj, apoi una despre altul, apoi din nou despre primul. Semnale: „între timp”, „în acest timp”, „în același timp”;
  • inserția: o întâmplare este inclusă în alta, de obicei pentru că un personaj povestește ceva. Povestirea principală se oprește, se spune povestea „din interior”, apoi se revine. Așa sunt construite „O mie și una de nopți” sau povestirile spuse de călători la un han, în jurul focului. Semnale: verbe de spunere („a povestit”, „și-a amintit”), schimbarea naratorului, reluarea firului principal („Când a terminat de povestit…”).

Conectorii sunt cuvintele și expresiile care leagă secvențele și îi arată cititorului ce s-a schimbat:

  • de timp: „mai întâi”, „apoi”, „după aceea”, „a doua zi”, „după o oră”, „spre seară”, „între timp”, „în cele din urmă”;
  • de surpriză, pentru o schimbare neașteptată: „deodată”, „brusc”, „dintr-odată”, „tocmai atunci”;
  • de cauză și efect: „de aceea”, „din această cauză”, „așa că”, „prin urmare”;
  • de opoziție: „dar”, „însă”, „totuși”, „cu toate acestea”.

Coerența. Ca secvențele să se lege, păstrează același timp verbal dominant (de obicei perfectul compus sau perfectul simplu, ori prezentul narativ) și aceeași persoană a naratorului. Variază conectorii: „și apoi” repetat la fiecare frază face textul monoton.

Exerciții rezolvate : legarea secvențelor narative

Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.

EXERCIȚIUL 1Găsește conectorii și rolul lorușor

Transcrie conectorii din fragment și precizează ce arată fiecare (timp, surpriză, cauză și efect):
„La început, drumul prin pădure părea liniștit. După o jumătate de oră, cerul s-a întunecat. Deodată, un tunet puternic a zguduit copacii. Ploaia ne-a udat până la piele, așa că ne-am adăpostit sub o stâncă.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Caut, la începutul fiecărei fraze sau între propoziții, cuvintele care fac trecerea de la un moment la altul.
  2. „La început” deschide povestirea și fixează primul moment: timp.
  3. „După o jumătate de oră” arată cât timp a trecut: timp.
  4. „Deodată” anunță o schimbare neașteptată, tunetul: surpriză.
  5. „așa că” leagă ploaia de urmarea ei, adăpostirea: cauză și efect.

Răspuns: „La început”, „După o jumătate de oră”: timp; „Deodată”: surpriză; „așa că”: cauză și efect.

EXERCIȚIUL 2Pune secvențele în ordineușor

Ordonează secvențele astfel încât să formeze o narațiune coerentă și numește indiciile care te-au ajutat:
A. „În cele din urmă, motanul a coborât singur, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.”
B. „Într-o duminică, motanul vecinilor s-a urcat în cel mai înalt nuc din curte.”
C. „Câteva minute mai târziu, au sosit pompierii cu o scară lungă.”
D. „Speriată, vecina a sunat imediat la pompieri.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Caut secvența de deschidere: are un reper de timp general și prezintă personajul. Este B („Într-o duminică…”).
  2. Urmează reacția la ce s-a întâmplat: vecina se sperie și cere ajutor (D).
  3. „Câteva minute mai târziu” arată că a trecut puțin timp de la apel: pompierii sosesc (C).
  4. „În cele din urmă” este un conector de încheiere: secvența A închide întâmplarea.

Răspuns: B, D, C, A. Indicii: „Într-o duminică” (deschidere), legătura dintre spaimă și apel, „Câteva minute mai târziu”, „În cele din urmă” (încheiere).

EXERCIȚIUL 3Scapă de „și apoi”mediu

Rescrie fragmentul, înlocuind fiecare „și apoi” cu un conector potrivit, de fiecare dată altul:
„Am ajuns la gară devreme. Și apoi trenul a întârziat o oră. Și apoi am cumpărat o carte de la chioșc. Și apoi trenul a sosit, iar eu nu am observat, pentru că citeam.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Pentru fiecare legătură mă întreb ce s-a schimbat: a trecut timp, s-a întâmplat ceva neașteptat sau o întâmplare e urmarea alteia?
  2. Întârzierea trenului e o veste neplăcută și neașteptată după ce am venit devreme: folosesc un conector de opoziție, „Totuși”.
  3. Cumpărarea cărții este urmarea întârzierii (aveam timp liber): „De aceea”.
  4. Sosirea trenului vine după o oră de așteptare: un conector de timp, „În cele din urmă”.

Răspuns: De exemplu: „Am ajuns la gară devreme. Totuși, trenul a întârziat o oră. De aceea, am cumpărat o carte de la chioșc. În cele din urmă, trenul a sosit, iar eu nu am observat, pentru că citeam.”

EXERCIȚIUL 4Înlănțuire, alternanță sau inserție?mediu

Precizează modul de legare a secvențelor din fiecare fragment:
a) „Mihai și-a pregătit rucsacul. A doua zi, a plecat în excursie. Seara, a ajuns la cabană.”
b) „Ana căuta disperată cheile prin casă. În acest timp, la școală, colegii o așteptau să înceapă repetiția. Ana a găsit cheile în buzunarul hainei și a fugit spre școală.”
c) „Bunicul s-a așezat lângă sobă și ne-a spus: «Când eram de vârsta voastră, am rătăcit o noapte întreagă prin pădure…». După ce și-a terminat povestea, ne-a trimis la culcare.”

Rezolvare pas cu pas
  1. a) Întâmplările urmează una după alta, legate prin „A doua zi”, „Seara”, și privesc același personaj: înlănțuire.
  2. b) Textul trece de la Ana la colegi și înapoi la Ana; „În acest timp” arată că cele două fire se petrec simultan, în locuri diferite: alternanță.
  3. c) În povestirea principală (seara cu bunicul) este inclusă o altă întâmplare, povestită de bunic; apoi se revine la seara de acum („După ce și-a terminat povestea”): inserție.

Răspuns: a) înlănțuire; b) alternanță; c) inserție.

EXERCIȚIUL 5Repară timpul verbalmediu

Fragmentul amestecă timpurile verbale. Rescrie-l la perfectul compus:
„Ieri am plecat cu bicicleta spre lac. Pe drum, o pisică îmi taie calea și frânez brusc. Am căzut, dar nu m-am lovit. Apoi mă ridic și am continuat drumul.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Caut timpul dominant: „am plecat”, „am căzut”, „nu m-am lovit”, „am continuat” sunt la perfectul compus.
  2. Verbele care rup șirul sunt la prezent: „taie”, „frânez”, „mă ridic”.
  3. Le trec la perfectul compus, la aceeași persoană: „mi-a tăiat”, „am frânat”, „m-am ridicat”.

Răspuns: „Ieri am plecat cu bicicleta spre lac. Pe drum, o pisică mi-a tăiat calea și am frânat brusc. Am căzut, dar nu m-am lovit. Apoi m-am ridicat și am continuat drumul.”

EXERCIȚIUL 6Leagă secvențele prin cauză și efectmediu

Leagă fiecare pereche de secvențe cu un conector de cauză și efect, potrivit sensului:
a) „Autobuzul nu a venit.” / „Am mers pe jos până la școală.”
b) „Ioana a exersat la pian în fiecare zi.” / „A cântat fără greșeală la concert.”
c) „Drumul spre vârf era acoperit de gheață.” / „Ghidul a hotărât să ne întoarcem.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Verific întâi că a doua secvență este urmarea primei. Apoi aleg un conector diferit pentru fiecare pereche, ca textul să nu fie monoton.
  2. a) Mersul pe jos e urmarea faptului că autobuzul nu a venit: „așa că”.
  3. b) Concertul reușit e urmarea exercițiului zilnic: „De aceea”.
  4. c) Întoarcerea e urmarea gheții: „Din această cauză”.

Răspuns: De exemplu: a) „Autobuzul nu a venit, așa că am mers pe jos până la școală.” b) „Ioana a exersat la pian în fiecare zi. De aceea, a cântat fără greșeală la concert.” c) „Drumul spre vârf era acoperit de gheață. Din această cauză, ghidul a hotărât să ne întoarcem.”

EXERCIȚIUL 7Din înlănțuire, alternanțăgreu

Fragmentul de mai jos povestește pe rând ce au făcut doi frați, în aceeași după-amiază. Rescrie-l prin alternanță, astfel încât cititorul să urmărească cele două fire în paralel:
„În după-amiaza aceea, Dan a pregătit tortul pentru ziua mamei. A copt blatul și l-a decorat. După ce a terminat, Dan a așteptat-o pe sora lui. Sora lui, Irina, a fost în tot acest timp la florărie, a ales un buchet și a stat la coadă. Apoi s-a întors acasă.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Identific cele două fire: Dan acasă (tortul) și Irina la florărie (buchetul). Ele se petrec în același timp.
  2. Împart fiecare fir în momente și le pun pe rând: Dan începe tortul, Irina ajunge la florărie, Dan decorează, Irina stă la coadă.
  3. Marchez fiecare trecere cu un conector de simultaneitate („În acest timp”, „Între timp”).
  4. Închei cu o secvență în care cele două fire se întâlnesc: Irina ajunge acasă.

Răspuns: De exemplu: „În după-amiaza aceea, Dan a început să coacă blatul pentru tortul mamei. În acest timp, Irina a intrat în florăria din colț și a ales un buchet de lalele. Acasă, Dan a scos blatul din cuptor și l-a decorat cu fructe. Între timp, la florărie, Irina a stat la o coadă lungă. Când Dan a pus ultima căpșună pe tort, a sunat soneria: Irina a venit cu florile.”

EXERCIȚIUL 8Scrie o narațiune cu secvențe bine legategreu

Redactează o narațiune de 120-150 de cuvinte despre o întâmplare petrecută într-o excursie. Folosește cel puțin patru conectori diferiți și o inserție (un personaj povestește o întâmplare). Păstrează același timp verbal în povestirea principală.

Rezolvare pas cu pas
  1. Hotărăsc firul principal (excursia, la trecut) și locul inserției: un ghid povestește o întâmplare din trecut.
  2. Împart textul în secvențe: plecarea, oprirea la castel, povestea ghidului (inserția), revenirea la excursie, încheierea.
  3. Aleg conectori diferiți: „La prima oră”, „După două ore de mers”, „Când a terminat de povestit”, „Pe drumul de întoarcere”, „În cele din urmă”.
  4. Verific timpul verbal: povestirea principală e la perfectul compus; în inserție ghidul poate folosi alt timp, pentru că e o altă povestire.
  5. Număr cuvintele: textul model are 129.

Răspuns: Text model: „La prima oră, autocarul cu elevii clasei a VII-a a pornit spre munte. După două ore de mers, ne-am oprit la un castel vechi, pe o colină. În sala mare, ghidul ne-a adunat în jurul lui și a început să povestească: «Acum o sută de ani, un băiat de vârsta voastră s-a rătăcit aici, pe coridoare. L-au căutat toată noaptea. Dimineața, l-au găsit dormind liniștit în bibliotecă, cu o carte deschisă pe genunchi.» Când a terminat de povestit, toți am vrut să vedem biblioteca. Ne-am uitat cu atenție la rafturile înalte, dar nu am găsit nicio carte lăsată deschisă. Pe drumul de întoarcere, colegii glumeau că vor să se rătăcească și ei printre cărți. În cele din urmă, am ajuns acasă obosiți, dar cu o poveste nouă de spus.”

Cum recunoști felul în care se leagă secvențele

  • Înlănțuire: un singur fir, întâmplări în ordine cronologică, conectori ca „apoi”, „a doua zi”, „în cele din urmă”.
  • Alternanță: două fire petrecute în același timp, prezentate pe rând, cu semnale ca „între timp”, „în acest timp”, „în același timp”.
  • Inserție: firul principal se oprește pentru o altă poveste, de obicei spusă de un personaj, apoi se reia.

Greșeli frecvente la legarea secvențelor narative

  • Repeți „și apoi” la fiecare frază. Textul devine monoton și cititorul nu înțelege ce legătură e între secvențe. Alege conectorul după ce s-a schimbat: timpul („spre seară”), o surpriză („deodată”), o urmare („de aceea”).
  • Sari în timp fără niciun semnal. Dacă treci de la dimineață la seară, spune asta: „Spre seară…”, „Câteva ore mai târziu…”. Altfel, cititorul crede că totul se petrece în același moment.
  • Confunzi alternanța cu înlănțuirea. Dacă povestești pe rând despre doi frați, dar fiecare fir apare o singură dată, întreg, ai două înlănțuiri puse una după alta. Alternanța înseamnă să treci de mai multe ori de la un fir la altul.

Exersează : legarea secvențelor narative

Din același capitol

Întrebări frecvente despre legarea secvențelor narative

Câte secvențe narative trebuie să aibă o compunere?

Nu există un număr fix. Pentru o compunere de o pagină, patru-cinci secvențe (deschidere, două-trei momente ale acțiunii, încheiere) sunt de obicei suficiente, fiecare într-un alineat.

Pot folosi prezentul într-o narațiune despre trecut?

Da, prezentul narativ face întâmplarea mai vie: „Intru în clasă și văd…”. Important este să îl păstrezi de la început până la sfârșit și să nu sari între prezent și trecut.

Inserția este același lucru cu dialogul?

Nu. Dialogul este un schimb de replici. Inserția este o întâmplare întreagă inclusă în alta; poate fi spusă într-o replică lungă, dar ce contează este că are propriile momente, propriul timp și propriul loc.

Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?

Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.

Abonează-te - 5 lei prima lună →

Vrei mai mult? Vezi toate resursele de limba română pentru clasele 5-8 →

Verifică-te: 5 întrebări

Alege un răspuns și vezi imediat dacă e corect. Nu se salvează nimic, îl poți relua oricând.

  1. 1. Ce sunt conectorii narativi în cadrul unui text literar?

  2. 2. Care dintre următoarele este un conector temporal folosit pentru legarea secvențelor narative?

  3. 3. Ce rol au expresiile în cele din urmă sau după aceea într-un text narativ?

  4. 4. Care conector narativ sugerează că o acțiune se petrece pe neașteptate?

  5. 5. Prin ce se asigură coerența unui text narativ format din mai multe secvențe?

Despre acest articol

Redactat de
Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
Pe ce se bazează
Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la limba și literatura română - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
Cine predă tema
Augustin Manta, profesor de limba și literatura română cu 6 ani la catedră, predă lecțiile video de limba și literatura română pentru clasele V-VIII.
Publicat