MOMENTELE SUBIECTULUI: expozițiunea, intriga, desfășurarea, punctul culminant, deznodământul - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)

Echipa Școala Virtuală · materie predată pe video de prof. Augustin Manta · publicat

Momentele subiectului sunt cele cinci etape prin care trece acțiunea unui text narativ: expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant și deznodământul. Mai jos găsești rolul fiecărui moment, semnalele după care îl recunoști și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.

Cele cinci momente și cum le deosebești

Subiectul unui text narativ literar este șirul întâmplărilor prin care trec personajele. Acest șir are o construcție: pornește dintr-o situație liniștită, se tensionează, ajunge la un moment de maximă încordare și apoi se rezolvă. Etapele acestei construcții se numesc momentele subiectului (sau etapele acțiunii).

  • expozițiunea (expoziția): prezintă personajele, locul și timpul, situația de la început. Nu s-a întâmplat încă nimic neobișnuit. Semnale: verbe la imperfect („trăia”, „avea”, „era”), descrieri, prezentări: „Într-un sat de la poalele muntelui trăia un băiat pe nume Sandu.”;
  • intriga: întâmplarea care tulbură liniștea și pornește acțiunea. Este un singur eveniment, „scânteia” fără de care povestea nu ar avea loc. Semnale: „deodată”, „într-o zi”, apariția unei probleme sau a unei dorințe noi: „Într-o dimineață, Sandu găsi coliba bunicului goală.”;
  • desfășurarea acțiunii: toate întâmplările care urmează intrigii: căutări, încercări, piedici, întâlniri. Este de obicei cel mai lung moment;
  • punctul culminant: momentul de tensiune maximă, când nu știi încă cum se va termina totul. Personajul este în cel mai mare pericol sau conflictul ajunge la forma lui cea mai puternică;
  • deznodământul: rezolvarea conflictului și situația de la final. Tensiunea scade, lucrurile se limpezesc.

Cele două granițe unde greșesc cei mai mulți elevi:

  • intriga sau desfășurarea? Intriga este doar evenimentul care pornește acțiunea. Tot ce se întâmplă după el, până la punctul culminant, ține de desfășurare. Întreabă-te: „Aici începe problema sau aici se complică?”;
  • punctul culminant sau deznodământul? Punctul culminant pune întrebarea „cum se va termina?”, deznodământul îi răspunde. Dacă tensiunea deja scade, ai trecut de punctul culminant.

Ordinea din text nu este întotdeauna ordinea momentelor. Unele texte încep direct din mijlocul acțiunii (procedeu numit in medias res), iar expozițiunea apare mai târziu, ca amintire. Momentele există totuși: le identifici după conținut, nu după locul în care apar în text. Alte texte, mai ales cele scurte, pot omite expozițiunea sau pot lăsa deznodământul deschis.

Prologul și epilogul. Unele opere au, înainte de expozițiune, un prolog (o introducere care pregătește povestea) și, după deznodământ, un epilog (ce se întâmplă cu personajele mult mai târziu). Ele nu sunt obligatorii și nu se numără printre cele cinci momente.

La ce folosesc momentele subiectului. Te ajută să faci rezumatul unui text (câte un paragraf pentru fiecare moment), să urmărești acțiunea, timpul și spațiul și să îți construiești propriile compuneri narative, care au nevoie de un început, o complicație și un final.

Exerciții rezolvate : momentele subiectului

Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.

EXERCIȚIUL 1Potrivește momentul cu rolul luiușor

Asociază fiecare moment al subiectului cu rolul potrivit:
1. expozițiunea; 2. intriga; 3. desfășurarea acțiunii; 4. punctul culminant; 5. deznodământul.
a) rezolvă conflictul și arată situația de la final;
b) prezintă personajele, locul și timpul;
c) cuprinde întâmplările care urmează după declanșarea conflictului;
d) este momentul de tensiune maximă;
e) este evenimentul care pornește acțiunea.

Rezolvare pas cu pas
  1. Expozițiunea este începutul liniștit, în care facem cunoștință cu personajele și cadrul: 1-b.
  2. Intriga este un singur eveniment, cel care declanșează acțiunea: 2-e.
  3. Desfășurarea cuprinde șirul de întâmplări de după intrigă: 3-c.
  4. Punctul culminant este vârful tensiunii: 4-d.
  5. Deznodământul închide conflictul: 5-a.

Răspuns: 1-b, 2-e, 3-c, 4-d, 5-a.

EXERCIȚIUL 2Identifică momentele într-o poveste scurtăușor

Precizează momentul subiectului din fiecare secvență numerotată:
(1) „Maria locuia cu părinții într-o casă de la marginea pădurii. Avea un cățel alb, pe nume Fulg, de care nu se despărțea niciodată.”
(2) „Într-o seară de noiembrie, Fulg nu se mai întoarse acasă.”
(3) „Maria îl strigă prin curte, întrebă vecinii și porni cu tatăl ei, cu lanterna, pe poteca spre pădure.”
(4) „Lângă pârâu, auziră un scâncet slab: Fulg căzuse într-o groapă adâncă, iar pământul de pe margini se surpa sub lăbuțele lui.”
(5) „Tatăl îl scoase cu grijă, iar Maria îl duse acasă înfășurat în geaca ei. De atunci, poarta curții a rămas mereu închisă seara.”

Rezolvare pas cu pas
  1. (1) Sunt prezentate personajele (Maria, Fulg) și locul, iar verbele sunt la imperfect: „locuia”, „avea”. Nu s-a întâmplat nimic neobișnuit: expozițiunea.
  2. (2) Un singur eveniment tulbură liniștea, iar din cauza lui începe toată povestea: intriga. Formula „Într-o seară” o semnalează.
  3. (3) Urmează căutările, adică întâmplările provocate de intrigă: desfășurarea acțiunii.
  4. (4) Cățelul este în cel mai mare pericol și nu știm încă dacă va fi salvat: punctul culminant.
  5. (5) Conflictul se rezolvă, tensiunea scade și aflăm situația de la final: deznodământul.

Răspuns: (1) expozițiunea; (2) intriga; (3) desfășurarea acțiunii; (4) punctul culminant; (5) deznodământul.

EXERCIȚIUL 3Care eveniment este intriga?mediu

Citește rezumatul și precizează care dintre evenimente este intriga. Explică de ce celelalte nu sunt intriga.
„Andrei, elev în clasa a VI-a, se pregătea de concursul de șah al școlii. (A) Cu o zi înainte de concurs, își rupse mâna dreaptă la ora de sport. (B) A doua zi, învăță să mute piesele cu mâna stângă. (C) În finală, ajunse la egalitate cu cel mai bun jucător din școală. (D) Câștigă partida în ultimul minut.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Caut evenimentul care schimbă situația de la început și creează problema: accidentul de la ora de sport (A).
  2. Verific: fără accident, povestea ar fi un simplu concurs, fără nicio complicație. Deci (A) pornește acțiunea: intriga.
  3. (B) este o urmare a accidentului, o încercare a personajului de a rezolva problema: ține de desfășurarea acțiunii.
  4. (C) este momentul de tensiune maximă, iar (D) este rezolvarea: punctul culminant și deznodământul.

Răspuns: Intriga este (A), accidentul, pentru că declanșează problema. (B) aparține desfășurării acțiunii, (C) punctului culminant, (D) deznodământului.

EXERCIȚIUL 4Punct culminant sau deznodământ?mediu

Pentru fiecare pereche de secvențe, precizează care este punctul culminant și care este deznodământul:
a) (1) „Barca se răsturnă, iar Ionuț se agăță cu ultimele puteri de o creangă.” (2) „Pescarii îl traseră la mal, ud și tremurând, dar teafăr.”
b) (1) „Echipa clasei a primit cupa, iar antrenorul i-a îmbrățișat pe toți.” (2) „Mai erau zece secunde, scorul era egal, iar mingea era la ei.”

Rezolvare pas cu pas
  1. a) În (1), personajul este în pericol și nu știm dacă scapă: tensiune maximă, punctul culminant. În (2), aflăm că este salvat: deznodământul.
  2. b) Aici ordinea din exercițiu este inversată intenționat. În (2), rezultatul este încă nesigur, deci aceasta este secvența de tensiune maximă: punctul culminant.
  3. b) În (1), rezultatul se cunoaște și tensiunea a dispărut: deznodământul.
  4. Regula folosită: unde încă te întrebi „cum se va termina?” este punctul culminant; unde ai primit răspunsul este deznodământul.

Răspuns: a) (1) punctul culminant, (2) deznodământul; b) (2) punctul culminant, (1) deznodământul.

EXERCIȚIUL 5Text care începe din mijlocul acțiuniimediu

Fragmentul începe din mijlocul acțiunii. Precizează ce moment al subiectului apare primul în text și reconstituie ordinea firească a momentelor:
(1) „Ușa liftului rămase blocată între etaje, iar lumina se stinse.” (2) „Cu o oră înainte, Radu și sora lui, Ilinca, plecaseră fericiți spre bunica, cu un tort în brațe.” (3) „Radu apăsă pe butonul de alarmă și bătu în ușă. Ilinca aprinse lanterna telefonului.” (4) „După câteva minute, pe care copiii le-au simțit ca pe o oră, se auzi vocea unui salvator: ușa urma să fie forțată imediat.” (5) „Liftul a fost deschis, iar tortul a ajuns la bunica, puțin turtit, dar întreg.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Secvența (2) conține verbul „plecaseră”, la mai-mult-ca-perfect: arată ceva petrecut înaintea celorlalte întâmplări. Ea prezintă personajele și situația de la început: expozițiunea, mutată mai târziu în text.
  2. Secvența (1) este evenimentul care creează problema: intriga. Ea apare prima în text, deci textul începe cu intriga, din mijlocul acțiunii.
  3. Secvența (3) cuprinde încercările copiilor: desfășurarea acțiunii.
  4. Secvența (4) este clipa în care așteptarea atinge maximul, chiar înainte de salvare: punctul culminant.
  5. Secvența (5) rezolvă situația: deznodământul.

Răspuns: Primul moment din text este intriga (1). Ordinea firească: (2) expozițiunea, (1) intriga, (3) desfășurarea acțiunii, (4) punctul culminant, (5) deznodământul.

EXERCIȚIUL 6Ce moment lipsește?mediu

Rezumatul de mai jos are doar patru momente. Precizează care moment lipsește și scrie-l tu, într-un enunț:
„Bunicul lui Vlad avea o grădină cu meri bătrâni. Într-o primăvară, merii nu mai înfloriră. Vlad citi despre boli ale pomilor, ceru sfatul unui vecin și stropi fiecare copac. Toamna, merii erau plini de fructe, iar bunicul îi dădu lui Vlad primul coș cu mere.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Expozițiunea: bunicul și grădina cu meri. Intriga: merii nu mai înfloresc. Desfășurarea: Vlad citește, cere sfaturi și stropește pomii. Deznodământul: merii rodesc.
  2. Lipsește momentul de tensiune maximă, cel în care nu se știe dacă eforturile lui Vlad vor da rezultat: punctul culminant.
  3. Îl plasez între desfășurare și deznodământ și îl construiesc cu o incertitudine clară.

Răspuns: Lipsește punctul culminant. Exemplu: „Veni luna iunie, iar pe crengi tot nu se vedea nicio floare, iar Vlad se temea că merii s-au uscat de tot.”

EXERCIȚIUL 7Rezumat pe momentele subiectuluigreu

Citește textul și rezumă-l în cinci enunțuri, câte unul pentru fiecare moment al subiectului, la timpul trecut și la persoana a III-a:
„Eram în tabără, la munte, și în fiecare dimineață urcam cu grupul până la cabana din vârf. În ultima zi, ghidul ne-a anunțat că se strică vremea și că trebuie să coborâm repede. Pe drum, ceața s-a lăsat atât de groasă, încât nu mai vedeam marcajele. Colegul meu, Tudor, a alunecat pe o piatră udă și s-a oprit la un pas de marginea prăpastiei. L-am prins de rucsac și l-am tras înapoi. Seara, la cabană, ghidul ne-a spus că fuseserăm mai curajoși decât credeam.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Observ că textul este la persoana I, cu narator-personaj. Rezumatul îl trec la persoana a III-a și îl numesc pe narator „un elev”.
  2. Expozițiunea: elevii sunt în tabără și urcă zilnic la cabana din vârf.
  3. Intriga: în ultima zi, ghidul anunță că se strică vremea și trebuie să coboare.
  4. Desfășurarea: coboară prin ceață, fără să mai vadă marcajele. Punctul culminant: Tudor alunecă și se oprește chiar la marginea prăpastiei.
  5. Deznodământul: colegul îl trage înapoi, iar seara ghidul îi laudă.

Răspuns: Model: „Un grup de elevi se afla în tabără la munte și urca în fiecare dimineață până la cabana din vârf. În ultima zi, ghidul i-a anunțat că se strică vremea și că trebuie să coboare repede. Pe drum, ceața s-a îngroșat atât de mult, încât elevii nu mai vedeau marcajele. Tudor a alunecat pe o piatră udă și s-a oprit la un pas de prăpastie. Colegul lui l-a tras înapoi de rucsac, iar seara ghidul i-a lăudat pentru curaj.”

EXERCIȚIUL 8Scrie o narațiune cu toate momentelegreu

Scrie o narațiune de 80-100 de cuvinte, cu titlul „Cheia pierdută”, care să conțină toate cele cinci momente ale subiectului. Precizează apoi unde începe fiecare moment.

Rezolvare pas cu pas
  1. Expozițiunea: prezint personajul, locul și timpul, fără nicio problemă încă.
  2. Intriga: un singur eveniment, pierderea cheii, care pornește acțiunea.
  3. Desfășurarea: câteva încercări de a găsi cheia sau de a rezolva situația.
  4. Punctul culminant: momentul cel mai tensionat, de exemplu când pare că nu mai există nicio soluție.
  5. Deznodământul: rezolvarea și situația finală. La sfârșit număr cuvintele și verific să fie între 80 și 100.

Răspuns: Exemplu: „Ioana se întorcea în fiecare zi singură de la școală, cu cheia casei legată la gât. Într-o vineri, când ajunse la ușă, observă că șnurul era gol. Refăcu drumul până la școală, căută prin ghiozdan și întrebă la chioșcul din colț. Începuse să plouă, se întuneca, iar părinții urmau să vină abia peste trei ore. Se așeză pe treaptă, gata să plângă. Atunci vecina de la etajul întâi coborî cu o cheie strălucitoare în mână: o găsise pe scări. Ioana îi mulțumi și, de a doua zi, își prinse cheia cu o carabinieră.” Expozițiunea: prima frază; intriga: „observă că șnurul era gol”; desfășurarea: căutările; punctul culminant: „Se așeză pe treaptă, gata să plângă”; deznodământul: vecina aduce cheia.

Cum recunoști fiecare moment al subiectului

  • Dacă nu s-a întâmplat încă nimic și ți se prezintă cine, unde și când, ești la expozițiune.
  • Dacă o singură întâmplare schimbă totul și de la ea pornesc celelalte, ai găsit intriga; tot ce urmează până la vârful tensiunii este desfășurarea.
  • Dacă te întrebi „cum se va termina?”, ești la punctul culminant; dacă ai aflat răspunsul, ești la deznodământ.

Greșeli frecvente la momentele subiectului

  • Numești intrigă toată prima parte a acțiunii. Intriga este un singur eveniment, cel declanșator. Întâmplările care urmează după el aparțin desfășurării acțiunii.
  • Confunzi punctul culminant cu deznodământul. Punctul culminant este clipa de maximă încordare, înainte de rezolvare. Deznodământul este rezolvarea însăși.
  • Stabilești momentele după poziția din text. Dacă textul începe cu o întâmplare dramatică și abia apoi prezintă personajele, expozițiunea tot expozițiune rămâne. Momentele se recunosc după conținut.

Exersează : momentele subiectului

Din același capitol

Întrebări frecvente despre momentele subiectului

Care sunt momentele subiectului, în ordine?

Expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant și deznodământul. Unele opere au în plus un prolog la început și un epilog la final.

Trebuie să existe toate momentele în orice text?

Nu. Textele scurte pot începe direct cu intriga sau pot avea un final deschis. La analiză notezi momentele care există și explici rolul lor.

Expoziție sau expozițiune?

Ambele denumiri sunt folosite pentru același moment: începutul, în care sunt prezentate personajele, locul și timpul. Folosește termenul din manualul tău.

Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?

Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.

Abonează-te - 5 lei prima lună →

Vrei mai mult? Vezi toate resursele de limba română pentru clasele 5-8 →

Verifică-te: 5 întrebări

Alege un răspuns și vezi imediat dacă e corect. Nu se salvează nimic, îl poți relua oricând.

  1. 1. Care este ordinea corectă a momentelor subiectului într-un text narativ literar?

  2. 2. Ce prezintă expoziția unui text narativ literar?

  3. 3. Cum se numește momentul în care apare primul eveniment ce declanșează conflictul din poveste?

  4. 4. Punctul culminant reprezintă în textul narativ literar:

  5. 5. Care dintre variantele de mai jos reprezintă corect rolul deznodământului?

Despre acest articol

Redactat de
Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
Pe ce se bazează
Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la limba și literatura română - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
Cine predă tema
Augustin Manta, profesor de limba și literatura română cu 6 ani la catedră, predă lecțiile video de limba și literatura română pentru clasele V-VIII.
Publicat