BULETINUL METEOROLOGIC, structura și trăsăturile textului nonliterar - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)

1. Căutăm zona și perioada: „mâine, în București”.
2. Căutăm starea cerului: „parțial noros”.
3. Căutăm temperatura: „între 8°C și 17°C”.
4. Căutăm vântul: „slab, din nord-vest, cu 10 km/h”.

Răspuns: Zona și perioada: mâine, București; starea cerului: parțial noros; temperatura: 8-17°C; vântul: slab, din nord-vest, 10 km/h.

1. a) Enunțul folosește personificarea („se juca vesel”) și un limbaj afectiv, nedeterminat prin cifre. Este specific unui text literar, nu unui buletin meteorologic.
2. b) Enunțul dă o informație obiectivă și numerică, fără nicio figură de stil. Este specific unui buletin meteorologic.

Răspuns: a) nu, e text literar (personificare, fără date exacte); b) da, e specific buletinului meteorologic (dată numerică, obiectiv).

1. Eliminăm cuvintele subiective: „îngrozitoare”, „parcă nu se mai termina” exprimă o părere, nu o informație verificabilă.
2. Înlocuim descrierea vagă cu date concrete: tipul precipitațiilor, intensitatea, eventual durata.
3. Formulăm impersonal, așa cum apare într-un buletin real.

Răspuns: De exemplu: „Astăzi s-au înregistrat ploi abundente pe toată durata zilei.” Fără cuvinte subiective, cu informație clară despre tipul și durata precipitațiilor.

1. a) Textul povestește un eveniment care s-a întâmplat („o furtună a doborât copaci”), răspunde la cine, ce, când, unde. Este știre.
2. b) Textul prezintă o stare a vremii, cu format standard (ploi, temperaturi), fără să povestească un eveniment concret petrecut. Este buletin meteorologic.

Răspuns: a) este știre (povestește un eveniment: cine, ce, când, unde); b) este buletin meteorologic (prezintă starea vremii, cu date).

1. Comparăm enunțul cu structura fixă: zonă și perioadă, stare a cerului, temperatură, precipitații, vânt.
2. Observăm că lipsesc: zona exactă (pentru toată țara? pentru un oraș?), valorile temperaturii, informația despre precipitații și vânt.
3. Cuvântul „frumos” este, în plus, subiectiv: nu spune dacă e senin, cât de cald e sau dacă bate vântul.

Răspuns: Lipsesc zona exactă, valorile temperaturii, precipitațiile și vântul. „Frumos” este subiectiv, nu oferă date verificabile.

1. Construcția impersonală elimină prezența unui „eu” care își exprimă o părere sau o presupunere.
2. Buletinul meteorologic trebuie să pară o constatare obiectivă, bazată pe date, nu o opinie personală a cuiva.
3. Formularea „meteorologul crede că” ar sugera nesiguranță și subiectivitate, incompatibile cu scopul unui text informativ-funcțional.

Răspuns: Construcțiile impersonale elimină subiectivitatea și dau impresia de constatare obiectivă, bazată pe date, nu pe părerea personală a cuiva.

1. Verificăm obiectivitatea: varianta a) folosește cuvinte cu încărcătură afectivă („superbă”, „ne va încânta”), varianta b) e neutră, fără păreri.
2. Verificăm datele numerice: varianta a) nu oferă nicio cifră, varianta b) oferă temperatura exactă și viteza vântului.
3. Verificăm structura: varianta b) urmează ordinea standard (cer, temperatură, vânt), varianta a) nu are o structură clară.

Răspuns: Varianta b) respectă mai bine trăsăturile buletinului meteorologic: e obiectivă, are date numerice precise și urmează structura standard. Varianta a) e subiectivă și fără date verificabile.

1. Stabilim zona și perioada: numele orașului și „mâine”.
2. Alegem o stare a cerului, exprimată neutru: senin, parțial noros sau noros.
3. Alegem valori numerice plauzibile pentru temperatură (minimă și maximă) și pentru vânt (direcție și viteză), fără cuvinte subiective.
4. Formulăm impersonal, ca într-un buletin real, fără figuri de stil.

Răspuns: De exemplu: „Mâine, în [orașul tău], cerul va fi parțial noros. Temperaturile vor fi cuprinse între 10°C și 19°C. Vântul va sufla slab, din vest, cu 12 km/h.” (Se acceptă orice variantă cu structură și limbaj corecte.)