Școala Virtuală

CONVERSIUNEA, schimbarea valorii morfologice - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VIII-a)

Echipa Școala Virtuală · materie predată pe video de prof. Augustin Manta · publicat
Share

Conversiunea este mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care un cuvânt trece de la o parte de vorbire la alta fără să își schimbe forma de bază: „un glas frumos” (adjectiv) și „cântă frumos” (adverb). Mai jos găsești tipurile de conversiune, cum o deosebești de derivare și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.

Conversiunea: cum trece un cuvânt la altă parte de vorbire

Ce este. Limba română își îmbogățește vocabularul pe cale internă prin trei mijloace: derivarea (adaugi un prefix sau un sufix: „frumos” → „frumusețe”), compunerea (unești două cuvinte: „bun” + „voință” → „bunăvoință”) și conversiunea. La conversiune nu adaugi nimic: cuvântul își păstrează forma de bază, dar își schimbă valoarea morfologică (partea de vorbire) și, odată cu ea, comportamentul în propoziție.

Regula de aur: valoarea morfologică se stabilește în context, nu în dicționar. Același cuvânt poate fi adjectiv într-o propoziție și substantiv sau adverb în alta.

Cele mai frecvente tipuri de conversiune:

  • adjectiv → substantiv, de obicei prin articulare: „copil harnic” → „Harnicul a terminat primul.”, „Îmi place frumosul.”;
  • adjectiv → adverb: adjectivul determină un verb și nu se mai acordă: „răspuns clar” → „Vorbește clar.”;
  • adverb → substantiv: „A lucrat bine.” → „Binele învinge.”;
  • participiu → adjectiv: „Am deschis fereastra.” (verb) → „fereastra deschisă” (adjectiv, acordat cu substantivul);
  • participiu → substantiv: „Echipa a fost învinsă.” → „Învinsul l-a felicitat pe câștigător.”;
  • pronume, numeral sau interjecție → substantiv: „S-a supărat pentru un nimic.”, „Am luat un zece la română.”, „Se auzea un of din camera alăturată.”;
  • substantiv → adverb: câteva substantive care arată momente ale zilei sau anotimpuri: „Seara citesc.” (când citesc?), față de „Seara a fost liniștită.” (substantiv, subiect).

Cum o recunoști. Semnele care arată trecerea la substantiv sunt articolul hotărât sau nehotărât („binele”, „un of”), un adjectiv sau un pronume care îl determină („acest nimic”) și funcțiile de substantiv (subiect, complement direct). Trecerea la adverb se vede când cuvântul determină un verb și nu se mai acordă cu nimic. Trecerea la adjectiv se vede când cuvântul determină un substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.

Conversiune sau derivare? Dacă noul cuvânt are un sufix sau un prefix în plus, este derivare („a câștiga” → „câștigător”). Dacă forma de bază rămâne neschimbată și se schimbă doar partea de vorbire, este conversiune („învins” → „învinsul”). Articolul și desinențele nu sunt sufixe: „harnicul” e tot conversiune.

Exerciții rezolvate : conversiunea

Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.

EXERCIȚIUL 1Același cuvânt, două valoriușor

Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:
a) „Are un glas frumos.” / „Cântă frumos.”
b) „Copilul harnic a terminat tema.” / „Harnicul a terminat primul.”
c) „Ai lucrat bine.” / „Binele învinge mereu.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Mă uit la cuvântul pe care îl determină fiecare termen și la semnele de substantiv (articolul).
  2. a) „glas frumos”: determină substantivul „glas” și se acordă cu el: adjectiv. „cântă frumos”: determină verbul „cântă” și răspunde la întrebarea cum?: adverb.
  3. b) „copilul harnic”: determină substantivul „copilul”: adjectiv. „Harnicul” are articol hotărât și este subiect: substantiv.
  4. c) „lucrat bine”: determină verbul: adverb. „Binele” are articol hotărât și este subiect: substantiv.

Răspuns: a) adjectiv / adverb; b) adjectiv / substantiv; c) adverb / substantiv.

EXERCIȚIUL 2Conversiune sau derivareușor

Precizează prin ce mijloc s-a format al doilea cuvânt din fiecare pereche:
a) frumos → frumusețe
b) tânăr (adjectiv) → „Tânărul a ajutat-o.”
c) a învăța → învățător
d) învățat (participiu) → „un om învățat”

Rezolvare pas cu pas
  1. Verific dacă s-a adăugat un sufix sau un prefix. Dacă da, e derivare; dacă forma a rămas aceeași, e conversiune.
  2. a) „frumusețe” = „frumos” + sufixul „-ețe”: derivare.
  3. b) „tânărul” este același cuvânt cu articol hotărât, folosit ca subiect: conversiune (adjectiv → substantiv).
  4. c) „învățător” = „învăța” + sufixul „-ător”: derivare.
  5. d) „învățat” are aceeași formă ca participiul, dar determină substantivul „om”: conversiune (participiu → adjectiv).

Răspuns: a) derivare; b) conversiune; c) derivare; d) conversiune.

EXERCIȚIUL 3Participiul: verb, adjectiv sau substantivușor

Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:
a) „Am deschis fereastra.”
b) „Fereastra deschisă lasă frigul să intre.”
c) „Rănitul a fost dus la spital.”

Rezolvare pas cu pas
  1. a) „deschis” face parte din forma verbală „am deschis” (perfect compus): verb.
  2. b) „deschisă” determină substantivul „fereastra” și se acordă cu el la feminin: participiu devenit adjectiv.
  3. c) „rănitul” are articol hotărât și este subiectul verbului „a fost dus”: participiu devenit substantiv.

Răspuns: a) verb (participiu în perfectul compus); b) adjectiv; c) substantiv.

EXERCIȚIUL 4Transformă adjectivul în substantivmediu

Folosește adjectivele „curajos”, „bogat” și „necunoscut” ca substantive, în câte o propoziție, și precizează funcția lor sintactică.

Rezolvare pas cu pas
  1. Ca un adjectiv să devină substantiv, îl articulez sau îl determin cu un alt cuvânt și îl pun într-o funcție de substantiv.
  2. „Curajosul a sărit primul în apă.”: „curajosul” are articol hotărât și răspunde la întrebarea cine?: subiect.
  3. „Bogatului nu-i lipsea nimic.”: „bogatului” are articol hotărât, este în dativ și răspunde la întrebarea cui?: complement indirect.
  4. „Mi-e frică de necunoscut.”: „necunoscut” înseamnă „ceea ce nu cunoaștem”, este precedat de prepoziție și are funcție de complement prepozițional.

Răspuns: De exemplu: „Curajosul a sărit primul în apă.” (subiect); „Bogatului nu-i lipsea nimic.” (complement indirect); „Mi-e frică de necunoscut.” (complement prepozițional).

EXERCIȚIUL 5Adjectiv sau adverbmediu

Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate și justifică:
a) „Trenul rapid a sosit.” / „Trenul merge rapid.”
b) „Am primit un răspuns clar.” / „Profesorul explică clar.”
c) „Fetele sunt atente.” / „Fetele ascultă atent.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Adjectivul determină un substantiv și se acordă cu el. Adverbul determină un verb și nu se acordă.
  2. a) „trenul rapid”: adjectiv, determină „trenul”. „merge rapid”: adverb de mod, determină verbul „merge”.
  3. b) „răspuns clar”: adjectiv. „explică clar”: adverb de mod.
  4. c) „sunt atente”: adjectiv cu funcție de nume predicativ, acordat la feminin plural cu „fetele”. „ascultă atent”: adverb; nu se acordă cu „fetele”, rămâne „atent”.

Răspuns: a) adjectiv / adverb; b) adjectiv / adverb; c) adjectiv / adverb.

EXERCIȚIUL 6Substantive din alte părți de vorbiremediu

Precizează din ce parte de vorbire provin substantivele subliniate:
a) „Se certau pentru un nimic.”
b) „Andrei a luat un zece la română.”
c) „Din camera bunicii se auzea un of.”
d) „Tic-tacul ceasului m-a trezit.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Toate cuvintele subliniate au articol (hotărât sau nehotărât), semn că au devenit substantive. Caut valoarea lor obișnuită.
  2. a) „nimic” este de obicei pronume negativ („Nu știu nimic.”): pronume → substantiv.
  3. b) „zece” este de obicei numeral cardinal: numeral → substantiv (numele unei note).
  4. c) „of” este de obicei interjecție („Of, ce greu!”): interjecție → substantiv, cu sensul „oftat, necaz”.
  5. d) „tic-tac” este de obicei onomatopee: interjecție → substantiv.

Răspuns: a) din pronume; b) din numeral; c) din interjecție; d) din interjecție (onomatopee).

EXERCIȚIUL 7Conversiune, familie lexicală sau câmp lexicalgreu

Pornind de la cuvântul „bun”:
a) scrie o propoziție în care „bun” sau o formă a lui să fie substantiv;
b) scrie trei cuvinte din familia lexicală a lui „bun”;
c) explică de ce „bun”, „generos” și „amabil” nu formează o familie lexicală.

Rezolvare pas cu pas
  1. a) Conversiune adjectiv → substantiv, prin articulare: „Bunul s-a întors în sat.” (subiect). Forma rămâne „bun”; se adaugă doar articolul.
  2. b) Familia lexicală cuprinde cuvinte cu aceeași rădăcină, formate prin derivare sau compunere: „bunătate”, „bunicel”, „bunăvoință”.
  3. c) „Generos” și „amabil” au sensuri apropiate de „bun”, dar rădăcini diferite. Sunt sinonime, iar în context pot intra în același câmp lexical (al calităților omenești), nu în aceeași familie lexicală.
  4. Observ deosebirea: conversiunea păstrează forma, familia lexicală păstrează rădăcina, câmpul lexical păstrează tema.

Răspuns: a) de exemplu: „Bunul s-a întors în sat.”; b) de exemplu: „bunătate”, „bunicel”, „bunăvoință”; c) au rădăcini diferite: sunt sinonime, nu cuvinte din aceeași familie.

EXERCIȚIUL 8Tip Evaluare Naționalăgreu

Citește textul: „Seara, bunicul ne povestea întâmplări din copilăria lui. Vorbea încet și rar, iar noi ascultam cu sufletul la gură. Frumosul poveștilor lui stătea în detalii.”
A. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate.
B. Explică prin ce procedeu și-a schimbat valoarea morfologică substantivul „frumosul”.
C. Alcătuiește un enunț în care cuvântul „seara” să fie substantiv.

Rezolvare pas cu pas
  1. A. „Seara” arată momentul în care se petrece acțiunea (când ne povestea?) și determină verbul: adverb de timp. „Încet” și „rar” determină verbul „vorbea” și răspund la întrebarea cum?: adverbe de mod. „Frumosul” are articol hotărât și este subiectul verbului „stătea”: substantiv.
  2. B. „Frumos” este de obicei adjectiv. Aici a devenit substantiv prin conversiune: forma de bază a rămas aceeași, a primit articolul hotărât „-ul” și funcția de subiect.
  3. C. Ca să fie substantiv, „seara” trebuie să fie subiect, complement sau să fie determinată: „Seara de ieri a fost foarte liniștită.” Aici „seara” este subiect și este determinată de „de ieri”.

Răspuns: A. „seara”: adverb; „încet”, „rar”: adverbe; „frumosul”: substantiv. B. prin conversiune (adjectiv → substantiv), fără schimbarea formei de bază. C. de exemplu: „Seara de ieri a fost foarte liniștită.”

Cum recunoști o conversiune

  • Cuvântul are aceeași formă de bază ca în altă parte de vorbire pe care o cunoști, dar în propoziție se comportă altfel.
  • Un adjectiv, un adverb sau un pronume care primește articol și devine subiect sau complement a trecut la substantiv.
  • Un adjectiv care determină un verb și nu se mai acordă a trecut la adverb; un participiu care determină un substantiv și se acordă cu el a trecut la adjectiv.

Greșeli frecvente la conversiune

  • Stabilești valoarea morfologică după dicționar. „Frumos” nu este mereu adjectiv. În „Cântă frumos” este adverb, în „Frumosul ne bucură” este substantiv. Contextul decide.
  • Confunzi conversiunea cu derivarea. „Învățător” are sufixul „-ător”, deci este derivat. „Învinsul” are doar articol, deci este conversiune.
  • Acorzi adverbul provenit din adjectiv. Corect: „Fetele ascultă atent.”, nu „ascultă atente”. Adverbul nu se acordă cu subiectul.

Exersează : conversiunea

Fișă de lucru: Conversiunea, clasa a VIII-aPDF de printat, 6 exerciții Test: Vocabularul, clasa a VIII-acu barem (PDF)

Din același capitol

Întrebări frecvente despre conversiune

Ce este conversiunea, pe scurt?

Este trecerea unui cuvânt de la o parte de vorbire la alta fără să i se schimbe forma de bază: adjectivul „bun” devine substantiv în „Bunul a câștigat.”

Cum știu dacă un cuvânt a suferit conversiune?

Te uiți la context: dacă are articol și e subiect sau complement, e substantiv; dacă determină un verb și nu se acordă, e adverb; dacă determină un substantiv și se acordă cu el, e adjectiv.

Articolul transformă conversiunea în derivare?

Nu. Articolul nu este sufix. „Harnicul” păstrează forma adjectivului „harnic” și primește doar articolul, deci este conversiune.

Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?

Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.

Abonează-te - 5 lei prima lună →

Vrei mai mult? Vezi toate resursele de limba română pentru clasele 5-8 →

Verifică-te: 5 întrebări

Alege un răspuns și vezi imediat dacă e corect. Nu se salvează nimic, îl poți relua oricând.

  1. 1. Ce este conversiunea în limba română?

  2. 2. În propoziția Frumosul este apreciat de toți, cuvântul frumosul este:

  3. 3. Care dintre următoarele grupuri de cuvinte reprezintă o familie lexicală?

  4. 4. Ce este câmpul lexical?

  5. 5. Care este deosebirea principală dintre familia lexicală și câmpul lexical?

Despre acest articol

Redactat de
Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
Pe ce se bazează
Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la limba și literatura română - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
Cine predă tema
Augustin Manta, profesor de limba și literatura română cu 6 ani la catedră, predă lecțiile video de limba și literatura română pentru clasele V-VIII.
Publicat

Exerciții rezolvate din aceeași clasă

CATEGORIILE SEMANTICE, recapitulare - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)

Capitolul 1

DERIVAREA cu prefixe și sufixe - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)

Capitolul 1

NEOLOGISME, împrumuturi adaptate și neadaptate - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VIII-a)

Capitolul 1

FONETICA, sunete, silabe și accent - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)

Capitolul 1

ETAPELE SCRIERII și relatarea - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)

Capitolul 1

Prezentarea textului — ce este și cum o faci corect

Capitolul 1

Prof. Augustin Manta

Lecții video cu

prof. Augustin Manta

Abonează-te acum!doar 5 lei prima lună