POSIBILITĂȚILE COMBINATORII ALE SUBSTANTIVULUI: grupul nominal, prepoziția și atributul - EXERCIȚII REZOLVATE (clasele a V-a și a VII-a)

1. Caut substantivul despre care se spune ceva; celelalte cuvinte răspund la întrebări puse de la el: care? ce fel de?
2. a) Centrul este „carte”. Articolul hotărât „-a” e lipit la final, iar adjectivul „nouă” arată ce fel de carte.
3. b) Centrul este „cană”. Are în față articolul nehotărât „o”, iar grupul „cu lapte” (prepoziția „cu” + substantivul „lapte”) arată ce fel de cană.
4. c) Centrul este „drum”, articulat hotărât („drumul”). Grupul „spre școală” arată care drum.
5. d) Centrul este „fereastră”, articulat hotărât („fereastra”). Grupul „de la bucătărie” are prepoziția compusă „de la” și arată care fereastră.

Răspuns: a) carte: articol „-a”, adjectivul „nouă”; b) cană: articol „o”, „cu lapte”; c) drum: articol „-ul”, „spre școală”; d) fereastră: articol „-a”, „de la bucătărie”.

1. Caut o prepoziție urmată de substantiv, apoi verific de ce cuvânt depinde grupul: dacă depinde de un substantiv, e atribut.
2. a) „de la felinar”: care lumină? Lumina de la felinar. Determină substantivul „lumina”.
3. b) „cu dungi”: ce fel de pulover? Determină substantivul „pulover”.
4. c) „din dulap”: care pahare? Determină substantivul „paharele”.
5. d) „despre mare”: ce cântec? Determină substantivul „cântecul”.

Răspuns: a) „de la felinar” → lumina; b) „cu dungi” → pulover; c) „din dulap” → paharele; d) „despre mare” → cântecul.

1. Același fel de grup (prepoziție + substantiv) poate depinde de un substantiv sau de un verb. Pun întrebarea de la cuvântul de dinainte și văd care are sens.
2. a) Care flori s-au ofilit? Florile din vază. Grupul determină substantivul „florile”: atribut.
3. b) Unde am pus florile? În vază. Grupul determină verbul „am pus”, deci nu e atribut (este complement circumstanțial de loc, cum vei învăța în clasa a VI-a).
4. c) Ce fel de pantofi? De sport. Determină substantivul „pantofii”: atribut.
5. d) Unde doarme pisica? Pe canapea. Determină verbul „doarme”: nu e atribut.

Răspuns: Atribute: a) „din vază”, c) „de sport”. Determină verbul: b) „în vază”, d) „pe canapea”.

1. a) Articolul nehotărât pentru un substantiv feminin la singular este „o”; adjectivul se acordă la feminin singular: „o scrisoare lungă”.
2. b) Articolul hotărât se lipește la final („scrisoarea”), adjectivul urmează după substantiv, apoi grupul cu prepoziție: „scrisoarea lungă de la bunica”.
3. c) În loc de grupul cu prepoziție pun un substantiv în genitiv. Pentru că între substantiv și genitiv stă adjectivul, folosesc articolul genitival „a”: „scrisoarea lungă a bunicii”.
4. Propoziție: centrul „scrisoarea” rămâne un singur cuvânt, restul îl determină.

Răspuns: De exemplu: a) o scrisoare lungă; b) scrisoarea lungă de la bunica; c) scrisoarea lungă a bunicii. Propoziție: „Am citit de două ori scrisoarea lungă a bunicii.”

1. Adjectivul ia genul și numărul substantivului-centru. Articolul genitival se acordă tot cu substantivul-centru (cel posedat), nu cu cel în genitiv.
2. a) „veste”: feminin, singular, deci adjectivul este „bună”: „O veste bună a sosit azi.”
3. b) „florile”: feminin, plural, deci adjectivul este „frumoase”: „Florile frumoase din grădină s-au deschis.”
4. c) Centrul „carte” e feminin singular, deci articolul genitival este „a”: „o carte a fratelui meu”.
5. d) Centrul „caiete” e neutru plural, care se acordă ca un feminin plural, deci articolul genitival este „ale”: „niște caiete ale Mariei”.
6. e) „elevii”: masculin plural; „harnici” și „ai” sunt la masculin plural: grupul e corect.

Răspuns: a) bună; b) frumoase; c) a fratelui meu; d) ale Mariei; e) corect.

1. a) „Andrei” depinde de verbul „a trimis”: cine i-a trimis? Andrei. Nominativ: subiect.
2. „bunicii” depinde de „a trimis”: cui i-a trimis? Bunicii. Dativ, dublat de pronumele „i-”: complement indirect.
3. „felicitare” depinde de „a trimis”: ce i-a trimis? O felicitare. Acuzativ fără prepoziție: complement direct.
4. „flori” depinde de substantivul „felicitare”: ce fel de felicitare? Cu flori. Acuzativ cu prepoziția „cu”: atribut substantival prepozițional.
5. b) „lui Mihai” depinde de substantivul „sora”: sora cui? A lui Mihai. Genitiv: atribut substantival genitival.
6. „despre pictură” depinde de verbul „vorbește”: despre ce vorbește? Acuzativ cu prepoziție, cerut de verb: complement prepozițional.

Răspuns: a) Andrei: subiect; bunicii: complement indirect; felicitare: complement direct; flori: atribut substantival prepozițional. b) lui Mihai: atribut substantival genitival; despre pictură: complement prepozițional.

1. Știu ce caz cere fiecare prepoziție: „datorită” și „conform” cer dativul, „împotriva” și „deasupra” cer genitivul, „prin” cere acuzativul.
2. a) „datorită” + dativ: „ajutorului”.
3. b) „împotriva” + genitiv: „vântului”.
4. c) „deasupra” + genitiv: „mesei” (de la „masă”, cu schimbarea lui „a” în „e”).
5. d) „conform” + dativ: „regulamentului”.
6. e) „prin” + acuzativ: forma rămâne „parcul”, articulată pentru că e determinată de „din cartier”.

Răspuns: a) ajutorului (dativ); b) vântului (genitiv); c) mesei (genitiv); d) regulamentului (dativ); e) parcul (acuzativ).

1. a) „Ioanei” depinde de substantivul „prietena”: prietena cui? Genitiv: atribut substantival genitival.
2. „fotografii” depinde de substantivul „album”: ce fel de album? Cu fotografii. Acuzativ cu prepoziția „cu”: atribut substantival prepozițional.
3. „colegilor” depinde de verbul „a arătat”: cui le-a arătat? Colegilor. Dativ, dublat de pronumele „le”: complement indirect.
4. „mare” depinde de participiul „făcută”: unde a fost făcută fotografia? La mare. Acuzativ cu prepoziția „la”: complement circumstanțial de loc.
5. b) Grupul este „un album cu fotografii vechi”. Centrul: „album”. Determinanți: articolul nehotărât „un” și atributul „cu fotografii”, care are la rândul lui determinantul „vechi”, acordat cu „fotografii”.

Răspuns: a) Ioanei: atribut substantival genitival; fotografii: atribut substantival prepozițional; colegilor: complement indirect; mare: complement circumstanțial de loc. b) „un album cu fotografii vechi”: articolul „un”, atributul „cu fotografii” (cu adjectivul „vechi”, care determină „fotografii”).