PREPOZIȚIA, locuțiunea prepozițională și regimul cazual - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)

1. a) Căutăm cuvântul de legătură din fața unui substantiv: sub introduce substantivul „masă”.
2. b) De la introduce substantivul „bunici”. Sunt două prepoziții puse împreună, care funcționează ca una singură.
3. c) Prin introduce „parc”, iar înainte de introduce „cină”. „Înainte de” este un grup de cuvinte cu rol de prepoziție, adică o locuțiune prepozițională.

Răspuns: a) „sub” (masă); b) „de la” (bunici); c) „prin” (parc) și „înainte de” (cină).

1. Simple: un singur cuvânt, care nu se mai poate descompune în alte prepoziții: „cu”, „pentru”, „spre”.
2. Compuse: două prepoziții puse împreună. „De pe” (de + pe) și „până la” (până + la) se scriu separat; „despre” (de + spre) se scrie legat.
3. Locuțiuni: grupuri care conțin un substantiv sau un adverb și funcționează ca o prepoziție: „în fața” (conține substantivul „față”), „din cauza” („cauză”), „în loc de” („loc”).

Răspuns: Simple: cu, pentru, spre. Compuse: de pe, până la, despre. Locuțiuni prepoziționale: în fața, din cauza, în loc de.

1. a) „Spre” cere acuzativul, deci „gară” este în acuzativ.
2. b) „Împotriva” cere genitivul: „adversarilor” este în genitiv. Forma în -lor nu ne spune singură dacă e genitiv sau dativ; prepoziția decide.
3. c) „Datorită” cere dativul: „ajutorului” este în dativ, deși forma e la fel ca la genitiv.
4. d) Locuțiunea „în fața” cere genitivul: „ușii” este în genitiv.

Răspuns: a) acuzativ; b) genitiv; c) dativ; d) genitiv.

1. a) „Copacului” are forma de genitiv sau dativ, iar sensul cere un loc. Ne trebuie o prepoziție de loc cu genitivul: „în spatele copacului” sau „în jurul copacului”. Sunt posibile mai multe locuțiuni prepoziționale, toate cu genitivul. „Sub copacului” ar fi greșit, pentru că „sub” cere acuzativul (sub copac).
2. b) „Antrenamentelor” are forma de genitiv sau dativ, iar sensul arată cauza unui lucru bun: „datorită antrenamentelor” (dativ). Se acceptă și locuțiunea „în urma antrenamentelor”, care cere genitivul.
3. c) „Bibliotecă” este nearticulat, în acuzativ: „la bibliotecă”.
4. d) Sensul este „care tratează tema”: „despre animale” (acuzativ).

Răspuns: De exemplu: a) „în spatele” sau „în jurul” (genitiv); b) „datorită”, „grație”, „mulțumită” (dativ) sau „în urma” (genitiv); c) „la” (acuzativ); d) „despre” (acuzativ). Cazul depinde de prepoziția aleasă.

1. Regula: dacă urmează un substantiv (căruia i se cere un caz), avem prepoziție; dacă urmează un verb și începe o propoziție nouă, avem conjuncție.
2. a) „După antrenament”: urmează un substantiv în acuzativ, deci „după” este prepoziție. „După ce termin tema”: urmează verbul „termin”, deci „după ce” este locuțiune conjuncțională.
3. b) „Până la ora”: substantiv după ea, deci prepoziție compusă. „Până să adorm”: verb după ea, deci locuțiune conjuncțională.
4. c) „În loc de prăjitură”: substantiv în acuzativ, deci locuțiune prepozițională. „În loc să răspundă”: verb, deci locuțiune conjuncțională.

Răspuns: Prepoziții: „după”, „până la”, „în loc de”. Locuțiuni conjuncționale: „după ce”, „până să”, „în loc să”.

1. a) Verbul „a crede” cere prepoziția „în”: în cine cred? Grupul este complement prepozițional.
2. b) Unde locuim? Grupul arată locul: complement circumstanțial de loc.
3. c) Când plecăm? Grupul arată timpul: complement circumstanțial de timp.
4. d) Grupul nu depinde de verb, ci de substantivul „plimbarea”: care plimbare? Este atribut substantival prepozițional.
5. e) „Sunt” este verb copulativ, iar grupul arată o însușire a subiectului „pantofii”: nume predicativ.
6. Prepoziția nu are singură funcție sintactică: funcția aparține întregului grup, iar ea se decide după cuvântul de care depinde grupul.

Răspuns: a) complement prepozițional; b) complement circumstanțial de loc; c) complement circumstanțial de timp; d) atribut substantival prepozițional; e) nume predicativ.

1. a) „Lângă lac”: „lac” este în acuzativ. Cu sens apropiat: „în apropierea lacului”. Locuțiunea cere genitivul, deci substantivul își schimbă forma: „lac” devine „lacului”.
2. b) „De frig” arată cauza; „frig” este în acuzativ. Înlocuim: „din cauza frigului”. Locuțiunea cere genitivul: „frigului”.
3. c) „Despre proiect”: acuzativ. Înlocuim: „cu privire la proiect”. Locuțiunea se termină în „la”, care cere acuzativul, deci forma rămâne „proiect”.
4. d) „Mulțumită” cere dativul: „Am terminat la timp mulțumită colegilor.” „Colegilor” este în dativ.

Răspuns: a) „în apropierea lacului”: acuzativ, apoi genitiv; b) „din cauza frigului”: acuzativ, apoi genitiv; c) „cu privire la proiect”: acuzativ în ambele cazuri; d) de exemplu: „Am terminat la timp mulțumită colegilor.”

1. „Sub” stă în fața substantivului „crengile”, pe care îl leagă de verbul „se adună” și căruia îi cere acuzativul: prepoziție simplă.
2. „Și” leagă două propoziții egale ca importanță, „copiii se adună sub crengile lui” și „ascultă povești”, care au subiect comun. Nu cere niciun caz: conjuncție coordonatoare copulativă.
3. „Despre” introduce substantivul „vremurile”, în acuzativ: prepoziție compusă (de + spre).
4. „Deasupra” stă la finalul propoziției, fără substantiv după el. O prepoziție nu poate sta singură; aici cuvântul arată locul (unde zboară?), deci este adverb de loc. Aceasta era capcana: în „deasupra casei” ar fi fost prepoziție cu genitivul.
5. B. Locuțiunea prepozițională este „în fața”, care introduce substantivul „casei”, în genitiv.

Răspuns: A. „sub”: prepoziție; „și”: conjuncție; „despre”: prepoziție; „deasupra”: adverb. B. „în fața” (casei), genitiv.