PREPOZIȚIA, locuțiunea prepozițională și regimul cazual - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)
Prepoziția este partea de vorbire neflexibilă care leagă un substantiv, un pronume sau un numeral de cuvântul pe care îl determină și îi cere un anumit caz: acuzativ, genitiv sau dativ. Mai jos găsești felurile prepozițiilor, regimul cazual, cum le deosebești de conjuncții și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.
Prepoziția: forme, regim cazual și rol
Ce este. Prepoziția este o parte de vorbire neflexibilă care stă în fața unui substantiv, a unui pronume sau a unui numeral și îl leagă de cuvântul pe care acesta îl determină: „Cartea stă pe raft.” Prepoziția nu are funcție sintactică singură. Ea formează împreună cu cuvântul de după ea o singură parte de propoziție: „pe raft” este, în întregime, complement circumstanțial de loc.
După formă, prepozițiile sunt:
- simple, dintr-un singur cuvânt: cu, de, la, în, pe, pentru, prin, spre, sub, fără, după;
- compuse, formate din două prepoziții scrise legat sau separat: despre, dintre, printre, de la, de pe, de sub, până la, pe la;
- locuțiuni prepoziționale, grupuri de cuvinte care funcționează împreună ca o prepoziție și care conțin de obicei un substantiv sau un adverb: în fața, în jurul, din cauza, în loc de, cu privire la, față de.
Regimul cazual. Fiecare prepoziție cere un anumit caz pentru cuvântul de după ea:
- acuzativul, cele mai multe: cu, de, la, în, pe, pentru, despre, sub, până la, în loc de, cu privire la: „Vorbim despre film.”;
- genitivul: împotriva, deasupra, înaintea, în fața, în jurul, din cauza, în apropierea: „Avionul zboară deasupra norilor.” Multe dintre ele se termină în -a, ca un substantiv articulat;
- dativul: datorită, grație, mulțumită, conform, potrivit, contrar: „Am reușit datorită antrenorului.”
La genitiv și la dativ substantivul are aceeași formă („norilor”, „antrenorului”), așa că nu îți dai seama de caz după terminație. Te uiți la prepoziție: ea hotărăște cazul.
Rolul grupului prepozițional. Același tip de grup poate avea mai multe funcții, după cuvântul de care depinde: complement prepozițional („Cred în prieteni.”), complement circumstanțial („Locuim în oraș.”), atribut substantival prepozițional („plimbarea în parc”) sau nume predicativ („Pantofii sunt din piele.”). Pe complementul prepozițional îl găsești explicat pe larg în complementul prepozițional, ce este și cum îl recunoști.
Prepoziție sau conjuncție? Prepoziția este urmată de un substantiv sau de un pronume, căruia îi cere un caz. Conjuncția nu cere niciun caz; când introduce o propoziție, după ea urmează de obicei un verb. De aceea, aceeași bază poate da o prepoziție sau o locuțiune conjuncțională: „după masă” (prepoziție) și „după ce mâncăm” (locuțiune conjuncțională).
Exerciții rezolvate : prepoziția
Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.
EXERCIȚIUL 1Găsește prepozițiileușor
Identifică prepozițiile și cuvântul pe care îl introduce fiecare:
a) „Pisica doarme sub masă.”
b) „Am primit o scrisoare de la bunici.”
c) „Ne-am plimbat prin parc înainte de cină.”
Rezolvare pas cu pas
- a) Căutăm cuvântul de legătură din fața unui substantiv: sub introduce substantivul „masă”.
- b) De la introduce substantivul „bunici”. Sunt două prepoziții puse împreună, care funcționează ca una singură.
- c) Prin introduce „parc”, iar înainte de introduce „cină”. „Înainte de” este un grup de cuvinte cu rol de prepoziție, adică o locuțiune prepozițională.
Răspuns: a) „sub” (masă); b) „de la” (bunici); c) „prin” (parc) și „înainte de” (cină).
EXERCIȚIUL 2Simplă, compusă sau locuțiuneușor
Precizează forma fiecărei prepoziții: cu, de pe, în fața, pentru, până la, din cauza, spre, despre, în loc de.
Rezolvare pas cu pas
- Simple: un singur cuvânt, care nu se mai poate descompune în alte prepoziții: „cu”, „pentru”, „spre”.
- Compuse: două prepoziții puse împreună. „De pe” (de + pe) și „până la” (până + la) se scriu separat; „despre” (de + spre) se scrie legat.
- Locuțiuni: grupuri care conțin un substantiv sau un adverb și funcționează ca o prepoziție: „în fața” (conține substantivul „față”), „din cauza” („cauză”), „în loc de” („loc”).
Răspuns: Simple: cu, pentru, spre. Compuse: de pe, până la, despre. Locuțiuni prepoziționale: în fața, din cauza, în loc de.
EXERCIȚIUL 3Ce caz cere prepozițiaușor
Precizează cazul substantivelor subliniate:
a) „Am mers spre gară.”
b) „Echipa a luptat împotriva adversarilor.”
c) „Am reușit datorită ajutorului tău.”
d) „Stăteam în fața ușii.”
Rezolvare pas cu pas
- a) „Spre” cere acuzativul, deci „gară” este în acuzativ.
- b) „Împotriva” cere genitivul: „adversarilor” este în genitiv. Forma în -lor nu ne spune singură dacă e genitiv sau dativ; prepoziția decide.
- c) „Datorită” cere dativul: „ajutorului” este în dativ, deși forma e la fel ca la genitiv.
- d) Locuțiunea „în fața” cere genitivul: „ușii” este în genitiv.
Răspuns: a) acuzativ; b) genitiv; c) dativ; d) genitiv.
EXERCIȚIUL 4Completează cu prepoziția potrivitămediu
Completează spațiile cu o prepoziție sau o locuțiune prepozițională potrivită și precizează cazul pe care îl cere:
a) „Ne-am adăpostit copacului.”
b) „Am câștigat antrenamentelor.”
c) „Mergem bibliotecă.”
d) „Am citit o carte animale.”
Rezolvare pas cu pas
- a) „Copacului” are forma de genitiv sau dativ, iar sensul cere un loc. Ne trebuie o prepoziție de loc cu genitivul: „în spatele copacului” sau „în jurul copacului”. Sunt posibile mai multe locuțiuni prepoziționale, toate cu genitivul. „Sub copacului” ar fi greșit, pentru că „sub” cere acuzativul (sub copac).
- b) „Antrenamentelor” are forma de genitiv sau dativ, iar sensul arată cauza unui lucru bun: „datorită antrenamentelor” (dativ). Se acceptă și locuțiunea „în urma antrenamentelor”, care cere genitivul.
- c) „Bibliotecă” este nearticulat, în acuzativ: „la bibliotecă”.
- d) Sensul este „care tratează tema”: „despre animale” (acuzativ).
Răspuns: De exemplu: a) „în spatele” sau „în jurul” (genitiv); b) „datorită”, „grație”, „mulțumită” (dativ) sau „în urma” (genitiv); c) „la” (acuzativ); d) „despre” (acuzativ). Cazul depinde de prepoziția aleasă.
EXERCIȚIUL 5Prepoziție sau conjuncțiemediu
Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:
a) „Ne vedem după antrenament.” și „Ne vedem după ce termin tema.”
b) „Am citit până la ora nouă.” și „Am citit până să adorm.”
c) „Am luat un măr în loc de prăjitură.” și „A tăcut în loc să răspundă.”
Rezolvare pas cu pas
- Regula: dacă urmează un substantiv (căruia i se cere un caz), avem prepoziție; dacă urmează un verb și începe o propoziție nouă, avem conjuncție.
- a) „După antrenament”: urmează un substantiv în acuzativ, deci „după” este prepoziție. „După ce termin tema”: urmează verbul „termin”, deci „după ce” este locuțiune conjuncțională.
- b) „Până la ora”: substantiv după ea, deci prepoziție compusă. „Până să adorm”: verb după ea, deci locuțiune conjuncțională.
- c) „În loc de prăjitură”: substantiv în acuzativ, deci locuțiune prepozițională. „În loc să răspundă”: verb, deci locuțiune conjuncțională.
Răspuns: Prepoziții: „după”, „până la”, „în loc de”. Locuțiuni conjuncționale: „după ce”, „până să”, „în loc să”.
EXERCIȚIUL 6Funcția grupului prepoziționalmediu
Precizează funcția sintactică a grupurilor subliniate, toate construite cu prepoziții:
a) „Cred în prieteni.”
b) „Locuim în oraș.”
c) „Plecăm în august.”
d) „Plimbarea în parc ne-a relaxat.”
e) „Pantofii sunt din piele.”
Rezolvare pas cu pas
- a) Verbul „a crede” cere prepoziția „în”: în cine cred? Grupul este complement prepozițional.
- b) Unde locuim? Grupul arată locul: complement circumstanțial de loc.
- c) Când plecăm? Grupul arată timpul: complement circumstanțial de timp.
- d) Grupul nu depinde de verb, ci de substantivul „plimbarea”: care plimbare? Este atribut substantival prepozițional.
- e) „Sunt” este verb copulativ, iar grupul arată o însușire a subiectului „pantofii”: nume predicativ.
- Prepoziția nu are singură funcție sintactică: funcția aparține întregului grup, iar ea se decide după cuvântul de care depinde grupul.
Răspuns: a) complement prepozițional; b) complement circumstanțial de loc; c) complement circumstanțial de timp; d) atribut substantival prepozițional; e) nume predicativ.
EXERCIȚIUL 7Înlocuiește cu o locuțiunegreu
Înlocuiește prepoziția subliniată cu o locuțiune prepozițională cu sens apropiat și precizează cazul substantivului înainte și după înlocuire:
a) „Casa bunicilor e lângă lac.”
b) „Tremura de frig.”
c) „Am vorbit despre proiect.”
d) Construiește o propoziție cu prepoziția „mulțumită”.
Rezolvare pas cu pas
- a) „Lângă lac”: „lac” este în acuzativ. Cu sens apropiat: „în apropierea lacului”. Locuțiunea cere genitivul, deci substantivul își schimbă forma: „lac” devine „lacului”.
- b) „De frig” arată cauza; „frig” este în acuzativ. Înlocuim: „din cauza frigului”. Locuțiunea cere genitivul: „frigului”.
- c) „Despre proiect”: acuzativ. Înlocuim: „cu privire la proiect”. Locuțiunea se termină în „la”, care cere acuzativul, deci forma rămâne „proiect”.
- d) „Mulțumită” cere dativul: „Am terminat la timp mulțumită colegilor.” „Colegilor” este în dativ.
Răspuns: a) „în apropierea lacului”: acuzativ, apoi genitiv; b) „din cauza frigului”: acuzativ, apoi genitiv; c) „cu privire la proiect”: acuzativ în ambele cazuri; d) de exemplu: „Am terminat la timp mulțumită colegilor.”
EXERCIȚIUL 8Tip Evaluare Naționalăgreu
Se dă textul: „În fața casei, bunicul a sădit un măr. Vara, copiii se adună sub crengile lui și ascultă povești despre vremurile de altădată. Păsările zboară deasupra.”
A. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate.
B. Transcrie locuțiunea prepozițională din text și precizează cazul substantivului pe care îl introduce.
Rezolvare pas cu pas
- „Sub” stă în fața substantivului „crengile”, pe care îl leagă de verbul „se adună” și căruia îi cere acuzativul: prepoziție simplă.
- „Și” leagă două propoziții egale ca importanță, „copiii se adună sub crengile lui” și „ascultă povești”, care au subiect comun. Nu cere niciun caz: conjuncție coordonatoare copulativă.
- „Despre” introduce substantivul „vremurile”, în acuzativ: prepoziție compusă (de + spre).
- „Deasupra” stă la finalul propoziției, fără substantiv după el. O prepoziție nu poate sta singură; aici cuvântul arată locul (unde zboară?), deci este adverb de loc. Aceasta era capcana: în „deasupra casei” ar fi fost prepoziție cu genitivul.
- B. Locuțiunea prepozițională este „în fața”, care introduce substantivul „casei”, în genitiv.
Răspuns: A. „sub”: prepoziție; „și”: conjuncție; „despre”: prepoziție; „deasupra”: adverb. B. „în fața” (casei), genitiv.
Cum recunoști o prepoziție
- Stă în fața unui substantiv, a unui pronume sau a unui numeral și nu poate rămâne singură în propoziție.
- Dacă o scoți, cuvântul de după ea nu se mai leagă corect de restul propoziției („Cartea stă raft” nu are sens).
- Ca să afli cazul cuvântului de după ea, nu te uiți la terminație, ci la prepoziție: „împotriva” cere genitivul, „datorită” cere dativul.
Greșeli frecvente la prepoziție
- Dai prepoziției o funcție separată. În „Merg la munte”, funcția (complement circumstanțial de loc) o are grupul „la munte”, nu „la” singur.
- Stabilești cazul după terminație. „Norilor” poate fi genitiv sau dativ. Prepoziția decide: „deasupra norilor” (genitiv), „datorită norilor” (dativ).
- Confunzi prepoziția cu adverbul. „Deasupra” este adverb când stă singur („Zboară deasupra.”) și prepoziție doar când are un substantiv după el („deasupra casei”). Întreabă-te mereu dacă după cuvânt urmează un substantiv sau un pronume.
Exersează : prepoziția
Din același capitol
- Complementul prepozițional, ce este și cum îl recunoști
- Lecția: Posibilități combinatorii ale substantivului
- Lecția: Substantivul, actualizarea cunoștințelor
- Atributul, ce este
- Cazurile substantivului: greșeli frecvente
- Întrebările complementelor și cazurilor
Întrebări frecvente despre prepoziție
Ce este prepoziția, pe scurt?
Este o parte de vorbire neflexibilă care stă în fața unui substantiv sau a unui pronume, îl leagă de alt cuvânt și îi cere un caz. Nu are funcție sintactică singură.
Ce cazuri cer prepozițiile?
Cele mai multe cer acuzativul (cu, la, în, pe, despre). Unele cer genitivul (împotriva, deasupra, în fața) și câteva cer dativul (datorită, grație, mulțumită, conform).
Care e diferența dintre o prepoziție compusă și o locuțiune prepozițională?
Prepoziția compusă este formată numai din prepoziții („de la”, „despre”). Locuțiunea conține și un alt fel de cuvânt, de obicei un substantiv: „în fața”, „din cauza”.
Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?
Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.
Abonează-te - 5 lei prima lună →Vrei mai mult? Vezi toate resursele de limba română pentru clasele 5-8 →
Verifică-te: 5 întrebări
Alege un răspuns și vezi imediat dacă e corect. Nu se salvează nimic, îl poți relua oricând.
1. Ce parte de vorbire este prepoziția?
2. Care dintre următoarele cuvinte este o prepoziție?
3. Identifică prepoziția compusă din lista de mai jos.
4. În enunțul Cartea este pe masă, prepoziția pe cere substantivul masă la cazul:
5. Care dintre următoarele grupuri conține DOAR prepoziții?
Despre acest articol
- Redactat de
- Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
- Pe ce se bazează
- Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la limba și literatura română - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
- Cine predă tema
- Augustin Manta, profesor de limba și literatura română cu 6 ani la catedră, predă lecțiile video de limba și literatura română pentru clasele V-VIII.
- Publicat
Exerciții rezolvate din aceeași clasă
ATITUDINILE COMUNICATIVE, tipuri și exemple - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)
Capitolul 3
SUBSTANTIVUL, definiție, clasificări și cazuri - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)
Capitolul 3
POSIBILITĂȚILE COMBINATORII ALE ADJECTIVULUI - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)
Capitolul 3
Textul narativ literar: acțiune, spațiu și timp explicate
Capitolul 4
SEMNIFICAȚIILE TEXTULUI, sensul literal, sensul figurat și mesajul - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)
Capitolul 4
TEXTUL MULTIMODAL, ce este și cum îl citești, cu exemple - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)
Capitolul 4
