Test textul argumentativ clasa a VIII-a, cu barem (PDF)
Test de evaluare pe capitol, la română: 13 exerciții, 90 de puncte plus 10 din oficiu, 50 de minute. Îl poți printa, iar baremul e mai jos, pe pagină. Rezolvarea completă, pas cu pas, ți-o trimitem gratuit pe email.
După ce copilul termină testul, corectați-l împreună cu rezolvarea completă, pas cu pas:
- ✓Toate cele 13 exerciții rezolvate, nu doar răspunsul final
- ✓Punctajul pe fiecare pas, ca la corectarea din școală
Ce verifică testul și unde se învață
Dacă un exercițiu iese greșit, reluați lecția video a temei lui. Fiecare exercițiu de mai jos are tema scrisă lângă el.
Exercițiile testului
Aceleași exerciții ca în PDF.
Pauza fără ecran
În primul rând, o pauză petrecută cu ochii în telefon nu este o pauză adevărată. Mintea nu se relaxează, deoarece trece de la lecție direct la mesaje, jocuri și videoclipuri. Din cauza oboselii, mulți colegi intră în ora următoare mai puțin atenți. Într-un sondaj făcut în clasa noastră, optsprezece elevi din douăzeci și opt au recunoscut că, după o pauză petrecută pe telefon, se concentrează mai greu.
În al doilea rând, pauzele sunt momente în care ne cunoaștem mai bine. Dacă lăsăm telefoanele în ghiozdan, avem timp să vorbim, să râdem sau să jucăm un joc în curtea școlii. Un coleg din clasă, care stătea mereu singur pe hol, s-a împrietenit cu noi într-o săptămână fără telefoane, fiindcă a acceptat să joace șah cu noi.
Unii ar putea spune că folosesc telefonul pentru relaxare și că fiecare are dreptul să își petreacă pauza cum dorește. Deși acest argument pare corect, libertatea fiecăruia nu înseamnă să renunțăm la ceea ce ne face bine tuturor. Nu propun interzicerea telefonului, ci doar câteva zile pe săptămână în care să îl lăsăm deoparte. Chiar dacă la început ne va fi greu, ne vom obișnui repede, în ciuda vechilor obiceiuri. În caz de urgență, orice elev poate cere oricând ajutorul profesorului de serviciu.
Așadar, cred că pauzele fără ecran merită încercate. Vă propun să facem un experiment de o lună ca să vedem singuri diferența. Nu v-ar plăcea să intrați la ore odihniți și bine dispuși? Dacă vom încerca împreună, vom descoperi că zece minute fără telefon nu sunt atât de lungi pe cât par.
Partea I · A. Înțelegerea textului
15 puncte- 1
Precizează opinia autorului despre folosirea telefonului în pauze și propunerea concretă pe care o face în ultimul paragraf.
- 2
Transcrie din text enunțul în care autorul prezintă rezultatul sondajului făcut în clasa sa.
- 3
Explică, în 2-3 propoziții, ce rol are în argumentare exemplul colegului care stătea mereu singur pe hol.
Partea I · B. Textul argumentativ și circumstanțialele
45 puncte- 1
Precizează în ce paragraf sau în ce paragrafe se află fiecare parte a structurii textului argumentativ: ipoteza (opinia), argumentele, contraargumentul împreună cu combaterea lui și concluzia.
Tema: Textul nonliterar. Textul de opinie. Argumentare și persuasiune - 2
Transcrie din text patru conectori sau formule care marchează etapele argumentării și precizează rolul fiecăruia.
Tema: Textul nonliterar. Textul de opinie. Argumentare și persuasiune - 3
Numește două tehnici de persuasiune folosite în ultimul paragraf, ilustrând fiecare tehnică printr-o secvență, și transcrie din text două formule prin care autorul își exprimă opinia.
Tema: Textul nonliterar. Textul de opinie. Argumentare și persuasiune - 4
Transcrie din text un complement circumstanțial de cauză și două propoziții subordonate circumstanțiale de cauză, precizând elementul de relație prin care este introdusă fiecare subordonată.
Tema: Circumstanțialul de cauză. Circumstanțiala de cauză - 5
Desparte în propoziții fraza „Un coleg din clasă, care stătea mereu singur pe hol, s-a împrietenit cu noi într-o săptămână fără telefoane, fiindcă a acceptat să joace șah cu noi.” și precizează felul fiecărei propoziții și regenta fiecărei subordonate.
Tema: Circumstanțialul de cauză. Circumstanțiala de cauză - 6
Transcrie din text un complement circumstanțial de scop și o propoziție subordonată circumstanțială de scop, apoi transformă complementul circumstanțial de scop transcris într-o propoziție subordonată de scop.
Tema: Circumstanțialul de scop. Circumstanțiala de scop - 7
Precizează felul propozițiilor subordonate din secvențele următoare: a) „Vă propun să facem un experiment de o lună”; b) „ca să vedem singuri diferența”; c) „Deși acest argument pare corect, libertatea fiecăruia nu înseamnă”; d) „au fost gândite ca elevii să se odihnească”. Explică apoi cum ai stabilit felul subordonatelor.
Tema: Circumstanțialul de scop. Circumstanțiala de scop - 8
Transcrie din al patrulea paragraf cele două propoziții subordonate circumstanțiale concesive, numind elementul de relație al fiecăreia, și complementul circumstanțial concesiv. Explică apoi de ce subordonata introdusă prin „chiar dacă” nu este condițională.
Tema: Construcții concesive - 9
Transcrie din text o propoziție subordonată circumstanțială condițională și un complement circumstanțial condițional. Transformă apoi complementul transcris într-o propoziție subordonată condițională și explică de ce subordonata condițională așezată înaintea regentei se desparte prin virgulă.
Tema: Construcții condiționale
Partea a II-a
30 puncte- 1
Scrie un text argumentativ de 120-150 de cuvinte în care să îți exprimi opinia despre afirmația „Fiecare elev ar trebui să participe la un club sau la o activitate extrașcolară”. Formulează opinia, două argumente, un contraargument împreună cu combaterea lui și o concluzie. Folosește în text cel puțin o propoziție subordonată circumstanțială de cauză, una de scop și o construcție concesivă sau condițională. După text, transcrie aceste construcții și precizează felul fiecăreia.
Tema: Textul nonliterar. Textul de opinie. Argumentare și persuasiune
Barem de corectare: test textul argumentativ clasa a VIII-a
Răspunsul corect la fiecare exercițiu. Pașii cu punctajul intermediar sunt în rezolvarea trimisă pe email.
Deschide baremul
Partea I · A. Înțelegerea textului · 15p
- 1. Răspuns: Autorul consideră că pauzele ar trebui să fie, cel puțin câteva zile pe săptămână, fără ecran (3 puncte). În ultimul paragraf, el propune un experiment de o lună (2 puncte). · 5p
- 2. Răspuns: „Într-un sondaj făcut în clasa noastră, optsprezece elevi din douăzeci și opt au recunoscut că, după o pauză petrecută pe telefon, se concentrează mai greu.” · 5p
- 3. Răspuns: Răspuns liber, legat de text. De exemplu: exemplul colegului susține al doilea argument, potrivit căruia pauzele fără telefon îi ajută pe elevi să se cunoască mai bine. Colegul, care stătea singur, s-a împrietenit cu ceilalți după ce a acceptat să joace șah cu ei într-o săptămână fără telefoane. Un exemplu concret, din viața clasei, face argumentul mai convingător pentru cititori. Se acordă 2 puncte pentru legarea exemplului de argument, 2 puncte pentru sprijinirea pe text și 1 punct pentru formularea clară. · 5p
Partea I · B. Textul argumentativ și circumstanțialele · 45p
- 1. Răspuns: Ipoteza (opinia) se află în primul paragraf (1 punct). Argumentele se află în paragrafele al doilea și al treilea (2 puncte). Contraargumentul și combaterea lui se află în paragraful al patrulea (1 punct). Concluzia se află în ultimul paragraf (1 punct). · 5p
- 2. Răspuns: „În primul rând”: introduce primul argument; „În al doilea rând”: introduce al doilea argument; „Unii ar putea spune”: introduce contraargumentul; „Deși”: marchează combaterea contraargumentului, printr-o concesie; „Așadar”: introduce concluzia. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare dintre cei patru conectori transcriși cu rolul corect și 1 punct pentru formularea clară a răspunsului. · 5p
- 3. Răspuns: Tehnici de persuasiune, oricare două: întrebarea retorică („Nu v-ar plăcea să intrați la ore odihniți și bine dispuși?”); adresarea directă către cititori, la persoana a II-a plural („Vă propun”); implicarea cititorilor prin persoana I plural („Dacă vom încerca împreună”) (câte 1 punct pentru fiecare tehnică numită și 1 punct pentru ilustrarea corectă a ambelor). Formule de exprimare a opiniei: „Consider că” și „cred că” (câte 1 punct). · 5p
- 4. Răspuns: Complementul circumstanțial de cauză: „Din cauza oboselii” (1 punct). Subordonate cauzale, oricare două: „pentru că ele au fost gândite”, introdusă prin locuțiunea conjuncțională „pentru că”; „deoarece trece de la lecție direct la mesaje, jocuri și videoclipuri”, introdusă prin conjuncția „deoarece”; „fiindcă a acceptat”, introdusă prin conjuncția „fiindcă” (câte 1 punct pentru fiecare subordonată transcrisă și câte 1 punct pentru fiecare element de relație). · 5p
- 5. Răspuns: P1: „Un coleg din clasă s-a împrietenit cu noi într-o săptămână fără telefoane” este propoziție principală (1 punct). P2: „care stătea mereu singur pe hol” este subordonată atributivă, introdusă prin pronumele relativ „care”, cu regentul substantivul „coleg” din P1 (1 punct). P3: „fiindcă a acceptat” este subordonată circumstanțială de cauză, introdusă prin conjuncția „fiindcă”, cu regentul verbul „s-a împrietenit” din P1 (2 puncte). P4: „să joace șah cu noi” este subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția „să”, cu regentul verbul „a acceptat” din P3 (1 punct). · 5p
- 6. Răspuns: Complementul circumstanțial de scop: „pentru relaxare” (1 punct). Subordonata de scop, de exemplu: „ca să vedem singuri diferența” sau „ca elevii să se odihnească”, introdusă prin locuțiunea conjuncțională „ca să” (2 puncte). Transformare, de exemplu: „Unii ar putea spune că folosesc telefonul ca să se relaxeze.” (2 puncte). · 5p
- 7. Răspuns: a) „să facem un experiment de o lună”: subordonată completivă directă (propun ce?); b) „ca să vedem singuri diferența”: subordonată circumstanțială de scop (cu ce scop?); c) „Deși acest argument pare corect”: subordonată circumstanțială concesivă (în ciuda cărui fapt?); d) „ca elevii să se odihnească”: subordonată circumstanțială de scop (cu ce scop?) (câte 1 punct). Felul subordonatei nu depinde doar de elementul de relație („să”, „ca să”), ci de întrebarea pusă cuvântului regent și de partea de vorbire a acestuia (1 punct). · 5p
- 8. Răspuns: Subordonatele concesive: „Deși acest argument pare corect”, introdusă prin conjuncția „deși”, și „Chiar dacă la început ne va fi greu”, introdusă prin locuțiunea conjuncțională „chiar dacă” (câte 1 punct). Complementul circumstanțial concesiv: „în ciuda vechilor obiceiuri” (1 punct). Subordonata introdusă prin „chiar dacă” arată o piedică ce nu împiedică realizarea acțiunii din regentă (ne vom obișnui totuși), pe când condiționala arată condiția de care depinde realizarea acțiunii (2 puncte). · 5p
- 9. Răspuns: Subordonata condițională, de exemplu: „Dacă lăsăm telefoanele în ghiozdan” sau „Dacă vom încerca împreună” (1 punct). Complementul circumstanțial condițional: „În caz de urgență” (1 punct). Transformare, de exemplu: „Dacă apare o urgență, orice elev poate cere oricând ajutorul profesorului de serviciu.” sau „În caz că apare o urgență, orice elev poate cere ajutorul profesorului de serviciu.” (2 puncte). Potrivit normelor de punctuație, circumstanțialele așezate înaintea regentei se despart, de regulă, prin virgulă; așezată după regentă, condiționala nu se desparte prin virgulă („Vom descoperi diferența dacă vom încerca împreună.”) (1 punct). · 5p
Partea a II-a · 30p
- 1. Barem: Formularea clară a opiniei (ipotezei) (3p); Formularea a două argumente, dezvoltate prin explicații sau exemple (câte 4 puncte) (8p); Formularea unui contraargument și combaterea lui (3p); Formularea unei concluzii în acord cu opinia (2p); Folosirea corectă a subordonatei de cauză, a subordonatei de scop și a construcției concesive sau condiționale (câte 2 puncte) (6p); Transcrierea construcțiilor cerute și precizarea corectă a felului lor (2p); Folosirea conectorilor specifici argumentării și organizarea textului în paragrafe (3p); Respectarea numărului de cuvinte (120-150) (1p); Corectitudine: ortografie și punctuație (2p) · 30p
Total: 90p + 10p din oficiu = 100 de puncte
Alte teste pe capitol, clasa a VIII-a
Exercițiile greșite au fiecare lecția lor video
Lecții video cu profesori reali, fișe de lucru rezolvate și Profesor AI, pentru toată materia clasei a VIII-a.
Abonează-te!prima lună 5 lei