Matematică Clasa a VII-a

25. Raționalizarea numitorului.

Lecție susținută de prof. Alexandra Pavel

Știi momentul acela când ajungi la un rezultat cu o fracție și numitorul e ceva de genul 5\sqrt{5} sau 232\sqrt{3}? Arată… neîngrijit. Și nu e doar o chestie estetică — în matematică, forma standard cere ca numitorul să fie număr rațional, fără radicali. Tocmai asta rezolvă raționalizarea numitorului: o tehnică elegantă prin care transformi o fracție „urâtă” într-una cu numitor întreg, fără să îi schimbi valoarea. Lecția video de azi îți arată pas cu pas cum funcționează metoda, când o aplici și ce trucuri fac calculul rapid. Vei vedea că nu e nimic de temut — totul se bazează pe o proprietate pe care deja o cunoști: a⋅a=a\sqrt{a} \cdot \sqrt{a} = a.

Ce vei învăța în această lecție

  • Vei înțelege de ce un numitor cu radical se consideră formă nesimplificată și când este obligatoriu să raționalizezi.
  • Vei ști să raționalizezi fracții cu numitor de tip a\sqrt{a} înmulțind atât numărătorul cât și numitorul cu acel radical.
  • Vei ști să raționalizezi fracții cu numitor de forma aba\sqrt{b}, de exemplu 525\dfrac{5}{2\sqrt{5}}.
  • Vei exersa simplificarea rezultatului după raționalizare, astfel încât răspunsul final să fie complet redus.

Exemplu rezolvat

Enunț

Calculează și adu la forma simplificată expresia 623\dfrac{6}{2\sqrt{3}}, raționalizând numitorul.

Rezolvare

Înmulțim numărătorul și numitorul cu 3\sqrt{3}, apoi simplificăm:

623=6⋅323⋅3\frac{6}{2\sqrt{3}} = \frac{6 \cdot \sqrt{3}}{2\sqrt{3} \cdot \sqrt{3}}
23⋅3=2⋅3=62\sqrt{3} \cdot \sqrt{3} = 2 \cdot 3 = 6
636=3\frac{6\sqrt{3}}{6} = \sqrt{3}
Rezultat: 3\text{Rezultat: } \sqrt{3}

Explicație

Trucul esențial: 3⋅3=3\sqrt{3} \cdot \sqrt{3} = 3, deci, înmulțind numitorul 232\sqrt{3} cu 3\sqrt{3}, obținem numărul rațional 66. Fracția nu s-a schimbat ca valoare — am înmulțit cu 33=1\frac{\sqrt{3}}{\sqrt{3}} = 1. Iar la final, 66 se simplifică frumos cu 66 din numărător.

Idei cheie de reținut

  • Dacă numitorul este a\sqrt{a}, înmulțești fracția (sus și jos) cu a\sqrt{a} și obții numitorul aa — un număr rațional.
  • Dacă numitorul este de forma aba\sqrt{b}, înmulțești fracția (sus și jos) doar cu b\sqrt{b} și obții numitorul a⋅ba \cdot b. Numitorii cu doi termeni, de forma a±ba \pm \sqrt{b}, îi vei raționaliza în clasa a VIII-a.
  • Valoarea fracției nu se schimbă prin raționalizare — înmulțești cu o formă a lui 11, deci totul e corect matematic.

Întrebări frecvente

De ce nu pot lăsa radicalul la numitor? Pare același număr…

Matematic, valoarea e aceeași, ai dreptate. Dar forma standard în matematică cere numitor rațional — exact cum o fracție nesimplificată, deși corectă, nu e „gata”. La examene și teze, un numitor cu radical neraționalizat poate însemna punctaj parțial sau zero pe ultima linie. E o convenție pe care o respecți ca să comunici corect rezultatul.

Ce fac dacă numitorul are doi termeni, de exemplu un număr și un radical?

Pentru astfel de numitori se folosește o altă metodă, pe care o vei învăța în clasa a VIII-a. Deocamdată lucrezi cu numitori de forma a\sqrt{a} sau aba\sqrt{b}: înmulțești numărătorul și numitorul cu radicalul din numitor, iar radicalul dispare de la numitor.

Ce greșeală fac cei mai mulți elevi la raționalizare?

Înmulțesc doar numărătorul cu radicalul și uită să înmulțească și numitorul — sau invers. Asta schimbă valoarea fracției, ceea ce e greșit. O altă capcană: nu simplifică fracția după raționalizare și lasă un factor comun neeliminat. Verifică mereu dacă numărătorul și numitorul au un divizor comun după ce ai eliminat radicalul.

Exersează cu fișa de lucru: Raționalizarea numitorului — fișă de lucru — temă printabilă, cu rezolvări separate.

Citește și articolul: Raționalizarea numitorului — exemple rezolvate — teorie, exemple și greșeli frecvente.