INECUAȚII ÎN MULȚIMEA NUMERELOR ÎNTREGI și mulțimea soluțiilor - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)

Echipa Școala Virtuală · materie predată pe video de prof. Alexandra Pavel · publicat

O inecuație în mulțimea numerelor întregi se rezolvă ca o ecuație, cu o singură regulă în plus: dacă înmulțești sau împarți ambii membri cu un număr negativ, sensul inegalității se schimbă. Răspunsul nu mai este un singur număr, ci o mulțime de numere întregi. Mai jos găsești regulile, cum scrii mulțimea soluțiilor și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.

Cum rezolvi o inecuație cu numere întregi

O inecuație este o inegalitate în care apare o necunoscută, de exemplu 3x+2≤11. A o rezolva în ℤ înseamnă a găsi toate numerele întregi care, puse în locul lui x, fac inegalitatea adevărată. Pentru exemplul de mai sus: 3x≤9, deci x≤3, iar soluțiile sunt 3,2,1,0,−1,−2 și așa mai departe, la nesfârșit spre stânga. Pe axă, soluțiile întregi se marchează cu puncte pline, nu cu o linie continuă, pentru că între două numere întregi consecutive nu mai există altă soluție întreagă.

Soluțiile inecuației 3x + 2 ≤ 11 în mulțimea numerelor întregi: punctele pline de la −5 la 3, care continuă spre stânga45−5−4−3−2−10123
Soluțiile întregi ale inecuației 3x+2≤11: toate numerele întregi până la 3 inclusiv; punctele continuă spre stânga, la nesfârșit, iar 4 și 5 nu sunt soluții.

S= {x∈ℤ|x≤3}= {…, −2, −1, 0, 1, 2, 3}

Ce ai voie să faci fără să schimbi sensul.

  • Să aduni sau să scazi același număr în ambii membri. Practic, un termen trece în celălalt membru cu semnul schimbat: din x+7≤3 obții x≤3−7.
  • Să înmulțești sau să împarți ambii membri cu un număr pozitiv: din 4x>−12 obții x>−3.

Când se schimbă sensul. Dacă înmulțești sau împarți ambii membri cu un număr negativ, semnul se întoarce: < devine >, ≤ devine ≥ și invers. Motivul se vede pe un exemplu simplu: 2<5, dar după înmulțirea cu −1 avem −2>−5, pentru că pe axă ordinea numerelor se oglindește față de 0.

Cum scrii răspunsul. Mulțimea soluțiilor se notează de obicei cu S. Dacă e infinită, o scrii cu proprietatea, {x∈ℤ|x>−4}, sau cu puncte de suspensie, {−3, −2, −1, …}. Dacă enunțul cere soluțiile naturale sau mai pune o condiție, mulțimea devine finită și scrii toate elementele. Atenție la capăt: la < și > capătul nu este soluție, la ≤ și ≥ este.

Împărțiri care nu se fac exact. Din 4x<18 nu poți împărți exact la 4. Te gândești la multiplii lui 4 mai mici decât 18: cel mai mare este 16=4⋅4, deci x≤4.

Exerciții rezolvate : inecuațiile în mulțimea numerelor întregi

Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.

EXERCIȚIUL 1Care numere din mulțime sunt soluții?ușor

Se dă mulțimea A= {−4, −1, 0, 2, 5}. Care dintre elementele lui A sunt soluții ale inecuației 3x−4<2?

Rezolvare pas cu pas
  1. Înlocuiești pe rând fiecare număr și verifici dacă inegalitatea este adevărată.
  2. x=−4: 3⋅(−4)−4= −16, iar −16<2 este adevărat. x=−1: −3−4=−7<2, adevărat.
  3. x=0: 0−4=−4<2, adevărat. x=2: 6−4=2, iar 2<2 este fals, pentru că inegalitatea este strictă.
  4. x=5: 15−4=11<2, fals.
  5. Verificare prin rezolvare: 3x<6, deci x<2. Din A se potrivesc exact −4, −1 și 0.

Răspuns: −4, −1 și 0

EXERCIȚIUL 2Termenul trece în celălalt membruușor

Rezolvă în ℤ: a) x+7≤3; b) x−5>−9.

Rezolvare pas cu pas
  1. a) Treci 7 în membrul drept cu semnul schimbat: x≤3−7, adică x≤−4.
  2. Sensul rămâne același, pentru că ai scăzut același număr din ambii membri. S= {…, −6, −5, −4}.
  3. b) Treci −5 în membrul drept: x>−9+5, adică x>−4.
  4. Inegalitatea este strictă, deci −4 nu este soluție. S= {−3, −2, −1, 0, …}.

Răspuns: a) S= {x∈ℤ|x≤−4}; b) S= {x∈ℤ|x>−4}

EXERCIȚIUL 3Împarți la un număr negativ: semnul se întoarceușor

Rezolvă în ℤ: a) 4x>−12; b) −3x≥15.

Rezolvare pas cu pas
  1. a) Împarți ambii membri la 4, număr pozitiv, deci sensul rămâne: x>−3.
  2. b) Împarți ambii membri la −3, număr negativ, deci ≥ devine ≤: x≤15:(−3), adică x≤−5.
  3. Verificare la b): x=−5 dă −3⋅(−5)= 15≥15, adevărat; x=−4 dă 12≥15, fals. Deci soluțiile sunt la stânga lui −5, inclusiv −5.

Răspuns: a) S= {−2, −1, 0, …}; b) S= {…, −7, −6, −5}

EXERCIȚIUL 4Necunoscuta în ambii membrimediu

Rezolvă în ℤ inecuația 2x+9>5x−6.

Rezolvare pas cu pas
  1. Aduni termenii cu x în stânga și numerele în dreapta, cu semnele schimbate: 2x−5x>−6−9.
  2. Reduci termenii: −3x>−15.
  3. Împarți la −3, număr negativ, deci > devine <: x<5.
  4. Verificare: x=4 dă 17>14, adevărat; x=5 dă 19>19, fals.

Răspuns: S= {x∈ℤ|x<5}= {…, 2, 3, 4}

EXERCIȚIUL 5Inecuație cu parantezemediu

Rezolvă în ℤ inecuația 3(x−2)−(x+4)≥2(x−7)+x.

Rezolvare pas cu pas
  1. Desfaci parantezele. În stânga: 3x−6−x−4= 2x−10; minusul din fața celei de-a doua paranteze schimbă ambele semne.
  2. În dreapta: 2x−14+x= 3x−14. Inecuația devine 2x−10≥3x−14.
  3. Separi termenii: 2x−3x≥−14+10, adică −x≥−4.
  4. Înmulțești cu −1 și schimbi sensul: x≤4.

Răspuns: S= {x∈ℤ|x≤4}

EXERCIȚIUL 6Soluții întregi față de soluții naturalemediu

Se dă inecuația −2x+5>−7. a) Rezolv-o în ℤ. b) Scrie mulțimea soluțiilor ei naturale. c) Care este cea mai mare soluție?

Rezolvare pas cu pas
  1. a) −2x>−7−5, adică −2x>−12. Împarți la −2 și schimbi sensul: x<6.
  2. În ℤ mulțimea este infinită: {…,3,4,5}.
  3. b) Numerele naturale încep de la 0, deci păstrezi doar soluțiile ≥0: {0,1,2,3,4,5}.
  4. c) Cea mai mare soluție este 5, în ambele cazuri. O cea mai mică soluție există doar la b), unde este 0.

Răspuns: a) {x∈ℤ|x<6}; b) {0,1,2,3,4,5}; c) 5

EXERCIȚIUL 7Când împărțirea nu se face exactgreu

Rezolvă în ℤ: a) 4x<18; b) −5x≤12.

Rezolvare pas cu pas
  1. a) 18 nu se împarte exact la 4. Cauți multiplii lui 4 mai mici decât 18: 16=4⋅4 încă merge, 20=4⋅5 nu.
  2. Deci 4x<18 are loc exact pentru x≤4.
  3. b) Înmulțești cu −1 și schimbi sensul: 5x≥−12.
  4. Multiplii lui 5 care sunt ≥−12: −10=5⋅(−2) merge, −15=5⋅(−3) nu. Deci x≥−2.
  5. Verificare la b): x=−2 dă −5⋅(−2)= 10≤12, adevărat; x=−3 dă 15≤12, fals.

Răspuns: a) S= {…, 2, 3, 4}; b) S= {−2, −1, 0, …}

EXERCIȚIUL 8Două condiții în același timpgreu

Află numerele întregi care verifică simultan inecuațiile 2x+3>−9 și 9−x≥7. Câte sunt și cât este suma lor?

Rezolvare pas cu pas
  1. Prima inecuație: 2x>−9−3, adică 2x>−12, deci x>−6.
  2. A doua: −x≥7−9, adică −x≥−2. Înmulțești cu −1 și schimbi sensul: x≤2.
  3. Numerele care verifică ambele condiții formează intersecția celor două mulțimi: −6<x≤2, adică {−5, −4, −3, −2, −1, 0, 1, 2}.
  4. Sunt 8 numere. La sumă, numerele opuse se anulează: (−2)+2=0, (−1)+1=0. Rămân (−5)+(−4)+(−3)= −12.

Răspuns: {−5, −4, −3, −2, −1, 0, 1, 2}, 8 numere, suma −12

Cum recunoști pasul la care se schimbă sensul

  • Te uiți la ultimul pas, cel în care scapi de coeficientul lui x. Dacă acel coeficient este negativ, ca în −3x>−15, sensul se schimbă.
  • Dacă doar treci termeni dintr-un membru în altul, sensul rămâne neschimbat, oricât de multe minusuri ar apărea.
  • Enunțul spune „soluții naturale”, „cea mai mare soluție” sau dă o mulțime de verificat? Rezolvi întâi în ℤ, apoi păstrezi doar numerele cerute.

Greșeli frecvente la inecuații în mulțimea numerelor întregi

  • Uiți să schimbi sensul la împărțirea cu un număr negativ. Din −3x>−15 nu rezultă x>5. Corect este x<5; verifică cu x=6: −18>−15 este fals.
  • Schimbi sensul când doar muți un termen. Din x−5>−9 obții x>−4. Mutarea unui termen nu înmulțește nimic cu un număr negativ, deci sensul rămâne.
  • Pui capătul în mulțime la o inegalitate strictă. La x<5 numărul 5 nu este soluție, deci ultima soluție întreagă este 4. Doar la ≤ și ≥ capătul intră în mulțime.

Exersează : inecuațiile în mulțimea numerelor întregi

Din același capitol

Întrebări frecvente despre inecuații în mulțimea numerelor întregi

De ce se schimbă semnul inecuației când împart la un număr negativ?

Pentru că înmulțirea cu un număr negativ inversează ordinea pe axă. 2<5, dar −2>−5: numărul care era mai mare ajunge mai la stânga.

Cum scriu soluția dacă sunt o infinitate de numere?

Scrii mulțimea cu o proprietate, de exemplu {x∈ℤ|x≤−4}, sau cu puncte de suspensie, {…, −6, −5, −4}. Ambele scrieri sunt corecte.

Pot face proba la o inecuație?

Nu poți încerca toate soluțiile, dar poți verifica două numere: ultima soluție, care trebuie să verifice inecuația, și primul număr de după ea, care nu trebuie să o verifice.

Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?

Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.

Abonează-te - 5 lei prima lună →

Vrei mai mult? Vezi toate resursele de matematică pentru clasele 5-8 →

Verifică-te: 5 întrebări

Alege un răspuns și vezi imediat dacă e corect. Nu se salvează nimic, îl poți relua oricând.

  1. 1. Care dintre următoarele valori întregi este soluție a inecuației  x+3>1 ?

  2. 2. Mulțimea soluțiilor întregi ale inecuației  x−2≤1  cu  x∈ℤ  este formată din numerele întregi care satisfac:

  3. 3. Care este cea mai mare valoare întreagă care verifică inecuația  2x<6 ?

  4. 4. Câte numere întregi verifică inecuația  −1≤x≤2 ?

  5. 5. Care dintre valorile întregi  −3,−1,0,2  NU este soluție a inecuației  3x+1≥−2 ?

Despre acest articol

Redactat de
Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
Pe ce se bazează
Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la matematică - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
Cine predă tema
Alexandra Pavel, profesor de matematică cu 15 ani la catedră, predă lecțiile video de matematică pentru clasele V-VIII.
Publicat