TIPURI DE VERBE: predicative, copulative și auxiliare - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)

1. a) „aleargă” are sens deplin și formează singur predicatul: verb predicativ.
2. b) „devenit” (verbul „a deveni”, la perfectul compus) nu spune ce face Marius, ci îl leagă de o identitate nouă („căpitanul echipei”, nume predicativ): verb copulativ.
3. c) „Am” nu înseamnă „posed”; ajută verbul „a termina” să formeze perfectul compus („am terminat”): verb auxiliar.
4. d) „Mama pare...” nu are sens complet fără „obosită”, care arată cum este mama: verb copulativ.
5. e) „voi” ajută verbul „a merge” să formeze viitorul („voi merge”): verb auxiliar.

Răspuns: a) predicativ; b) copulativ; c) auxiliar; d) copulativ; e) auxiliar.

1. Mă întreb dacă subiectul face ceva, se află într-o stare sau doar există.
2. a) Bebelușul nu face nimic cu ceva, se află într-o stare: verb de stare.
3. b) Andrei face ceva cu mingea: verb de acțiune.
4. c) Verbul arată doar că ciupercile sunt acolo: verb de existență.
5. d) Bunicul se află într-o poziție, nu face o acțiune: verb de stare. Toate patru sunt verbe predicative, pentru că au sens deplin.

Răspuns: a) stare; b) acțiune; c) existență; d) stare.

1. a) „am” (de la „a avea”) + participiul „scris”: indicativ, perfect compus.
2. b) „vei” (de la „a vrea”) + infinitivul „câștiga”: indicativ, viitor.
3. c) „ar” + infinitivul „ploua”: condițional-optativ, prezent.
4. d) „fi” (de la „a fi”) + participiul „știut”: conjunctiv, perfect. Atenție: „să” nu este verb auxiliar, ci marca modului conjunctiv.

Răspuns: a) „am”: perfect compus; b) „vei”: viitor; c) „ar”: condițional-optativ prezent; d) „fi”: conjunctiv perfect („să” este marcă a conjunctivului).

1. Verific dacă „a avea” înseamnă „a poseda, a deține” sau doar ajută alt verb.
2. a) „are” = posedă un cățel: verb predicativ.
3. b) „a” nu înseamnă nimic singur; împreună cu „hrănit” formează perfectul compus: verb auxiliar.
4. c) „avem” = posedăm un acvariu; are sens deplin și formează singur predicatul: verb predicativ.
5. d) „am” + „plecat” formează perfectul compus: verb auxiliar.

Răspuns: a) predicativ; b) auxiliar; c) predicativ; d) auxiliar.

1. a) „este” înseamnă „se află, există”; propoziția „Pe masă este o scrisoare.” e completă: verb predicativ (de existență).
2. b) „este” leagă subiectul „scrisoarea” de însușirea „lungă” (cum este?): verb copulativ, iar „lungă” este nume predicativ.
3. c) „fi” nu are sens singur; împreună cu „ar” și cu participiul „ajuns” formează condițional-optativul perfect („ar fi ajuns”): verb auxiliar.

Răspuns: a) predicativ; b) copulativ; c) auxiliar.

1. a) „a făcut” (o prăjitură) arată o acțiune și are sens deplin: predicativ. „S-a făcut frumoasă” înseamnă „a devenit frumoasă”: verbul leagă subiectul „vremea” de însușirea „frumoasă”, deci copulativ.
2. b) „a însemnat” (pagina) înseamnă „a marcat”, o acțiune cu sens deplin: predicativ. În „Culoarea roșie înseamnă oprire”, verbul leagă subiectul de o identitate („ce înseamnă?” oprire): copulativ, iar „oprire” este nume predicativ.
3. Concluzie: tipul se stabilește după sensul din propoziție, nu după forma verbului.

Răspuns: a) „a făcut”: predicativ; „s-a făcut”: copulativ. b) „a însemnat”: predicativ; „înseamnă”: copulativ.

1. Împart formele verbale compuse în verbul auxiliar și verbul de bază, apoi judec fiecare verb.
2. „Am fost”: „am” ajută la formarea perfectului compus, deci auxiliar. „fost” (de la „a fi”) înseamnă aici „m-am aflat”: predicativ.
3. „era imensă”: „era” leagă subiectul „sala” de însușirea „imensă”: copulativ.
4. „părea un om serios”: „părea” leagă subiectul „ghidul” de numele predicativ „un om serios”: copulativ.
5. „glumea”: are sens deplin, formează singur predicatul: predicativ.
6. „vom vizita”: „vom” ajută la formarea viitorului, deci auxiliar; „vizita” este predicativ (acțiune).

Răspuns: am (auxiliar), fost (predicativ), era (copulativ), părea (copulativ), glumea (predicativ), vom (auxiliar), vizita (predicativ).

1. A. Caut verbele care nu au sens singure: „ar” și „fi” din „ar fi plouat” formează condițional-optativul perfect; „am” din „am plecat” formează perfectul compus. (Și „am fi” din „am fi rămas” conține auxiliare.)
2. B. „a devenit” leagă subiectul „vremea” de însușirea „senină”: verb copulativ, cu numele predicativ „senină”.
3. Atenție: „am fi rămas acasă” nu are nume predicativ; „acasă” arată locul, deci aici „a rămâne” este predicativ.
4. C. „a vrea” predicativ înseamnă „a dori”: „Vreau o carte nouă.” Auxiliar, ajută la formarea viitorului: „Voi citi cartea în vacanță.”

Răspuns: A. De exemplu: „ar” și „fi” (din „ar fi plouat”, condițional-optativ perfect); „am” (din „am plecat”, perfect compus). B. „a devenit”, cu numele predicativ „senină”. C. „Vreau o carte nouă.” (predicativ) și „Voi citi cartea în vacanță.” (auxiliar).