CIRCUMSTANȚIALA DE TIMP: când, după ce, înainte să - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VIII-a)

1. a) Predicatele: „a sunat” și „au ieșit”. Când au ieșit elevii? „Când a sunat alarma”. Elementul de relație: „când”.
2. b) Predicatele: „am citit” și „a plouat”. Cât timp am citit? „cât timp a plouat”. Elementul de relație: „cât timp”.
3. c) Predicatele: „am terminat” și „am mers”. Când am mers la antrenament? „După ce am terminat tema”. Elementul de relație: „după ce”.
4. d) Predicatele: „sun” și „ajung”. Când te sun? „îndată ce ajung acasă”. Elementul de relație: „îndată ce”.

Răspuns: a) „Când a sunat alarma”, prin „când”; b) „cât timp a plouat”, prin „cât timp”; c) „După ce am terminat tema”, prin „după ce”; d) „îndată ce ajung acasă”, prin „îndată ce”.

1. a) Subordonata arată momentul de început: de când îl cunosc?
2. b) Subordonata arată limita, momentul de sfârșit: până când să mă aștepte?
3. c) Subordonata arată durata: cât timp i-am udat florile?
4. d) Subordonata arată momentul: când ne-am mutat?

Răspuns: a) de când?; b) până când?; c) cât timp?; d) când?

1. Un adverb relativ sau nehotărât are funcție în subordonată; o locuțiune conjuncțională doar leagă propozițiile.
2. a) „când” arată momentul întâlnirii: ne-am întâlnit când? Adverb relativ, circumstanțial de timp în subordonată.
3. b) „după ce” e format din mai multe cuvinte care leagă împreună cele două propoziții: locuțiune conjuncțională subordonatoare, fără funcție sintactică.
4. c) „înainte să”: tot locuțiune conjuncțională subordonatoare, fără funcție sintactică.
5. d) „cât” arată durata șederii: a stat cât? Adverb relativ, circumstanțial de timp în subordonată.
6. e) „oricând” înseamnă „în orice moment”: ai timp oricând. Adverb nehotărât, circumstanțial de timp în subordonată.

Răspuns: a) adverb relativ, circumstanțial de timp; b) locuțiune conjuncțională, fără funcție; c) locuțiune conjuncțională, fără funcție; d) adverb relativ, circumstanțial de timp; e) adverb nehotărât, circumstanțial de timp.

1. a) Întâi a sunat clopoțelul, apoi elevii au intrat în clasă: acțiunea din subordonată este anterioară.
2. b) Bunica tricota și noi ascultam radioul în același interval: acțiunile sunt simultane.
3. c) Întâi am închis fereastra, abia apoi a început furtuna: acțiunea din subordonată este posterioară.
4. d) Întâi a terminat testul, imediat după aceea l-a predat: acțiunea din subordonată este anterioară, iar „imediat ce” arată că nu a trecut aproape deloc timp între ele.

Răspuns: a) anterioară; b) simultană; c) posterioară; d) anterioară.

1. Verific unde stă subordonata față de regentă.
2. a) „Când am ieșit din cinema” stă înaintea regentei „ploua”: virgulă după „cinema”.
3. b) Subordonata stă după regentă: nu pun virgulă.
4. c) „De îndată ce s-a oprit ploaia” stă înaintea regentei: virgulă după „ploaia”.
5. d) „până când s-a înserat” stă după regentă: nu pun virgulă.

Răspuns: a) „Când am ieșit din cinema, ploua.”; b) fără virgulă; c) „De îndată ce s-a oprit ploaia, copiii au alergat în curte.”; d) fără virgulă.

1. a) Regentul „mi-a spus” e un verb care cere un obiect: ce mi-a spus? Completivă directă.
2. b) Regentul „am plecat”: când am plecat? Circumstanțială de timp.
3. c) Regentul este substantivul „seara”: care seară? Atributivă.
4. d) Regentul „întreabă”: ce să-l întrebi? Completivă directă (o întrebare indirectă).
5. e) Regentul „locuiește”: de când locuiește aici? Circumstanțială de timp.

Răspuns: a) completivă directă; b) circumstanțială de timp; c) atributivă; d) completivă directă; e) circumstanțială de timp.

1. Caut substantivul înrudit cu verbul din subordonată și păstrez ideea de timp printr-o prepoziție sau o locuțiune prepozițională.
2. a) „s-a încheiat meciul” → „după meci”: „Am plecat acasă după meci.”
3. b) „să înceapă concursul” → „începerea concursului”, apoi scurtez cu prepoziția „înaintea”: „Ne-am încălzit înaintea concursului.”
4. c) „cât timp a durat vacanța” → „în timpul vacanței”: „Am citit trei romane în timpul vacanței.”
5. d) „când răsare soarele” → „la răsăritul soarelui”: „Cocoșul cântă la răsăritul soarelui.”
6. Verific: fraza a devenit propoziție simplă (un singur predicat), iar întrebarea „când?” primește același răspuns.

Răspuns: a) „după meci”; b) „înaintea concursului”; c) „în timpul vacanței”; d) „la răsăritul soarelui”.

1. a) Subordonata depinde de verbul „a ieșit”: când a ieșit bunicul? „Îndată ce s-a luminat de ziuă”. Este circumstanțială de timp, introdusă prin locuțiunea conjuncțională subordonatoare „îndată ce”.
2. b) A doua subordonată, „care căzuseră peste noapte”, depinde de substantivul „merele”: care mere? Este atributivă, introdusă prin pronumele relativ „care”.
3. c) „peste noapte” răspunde la întrebarea „când căzuseră?”: circumstanțial de timp, exprimat prin substantiv cu prepoziție. Atenție: aici este o parte de propoziție, nu o propoziție, pentru că nu are predicat.
4. d) Circumstanțiala de timp stă la începutul frazei, înaintea regentei, deci se desparte de ea prin virgulă.

Răspuns: a) circumstanțială de timp, prin „îndată ce”; b) „care căzuseră peste noapte”, atributivă; c) circumstanțial de timp; d) subordonata de timp este așezată înaintea regentei.