- 5 secțiuni
- 79 de lecții
- 10 săptămâni
- CAPITOLUL 118
- 1.11. Textul liric. Actualizarea cunoștințelor
- 1.22. Textul liric. Versificația
- 1.33. Textul liric. Limbajul figurat
- 1.44. Textul liric. Frumusețea umană. Poezia modernă. Hiperbola
- 1.55. Compararea textelor sub aspectul conținutului și al structurii
- 1.66. Strategii de ascultare activă
- 1.77. Categorii semantice I. Actualizarea cunoștințelor
- 1.88. Categorii semantice II. Actualizarea cunoștințelor
- 1.99. Derivarea. Actualizarea cunoștințelor
- 1.1010. Compunerea. Actualizarea cunoștințelor
- 1.1111. Conversiunea. Familia lexicală și câmpul lexical
- 1.1212. Împrumuturile lexicale
- 1.1313. Registrele limbii
- 1.1414. Fonetică
- 1.1515. Organizarea coerentă a textului. Anafora
- 1.1616. Etapele scrierii. Feedbackul
- 1.1717. Rolul elementelor grafice în prezentarea unui text
- 1.1818. Recapitulare – Text liric
- CAPITOLUL 216
- 2.11. Textul dramatic. Actualizarea cunoștințelor.
- 2.22. Textul dramatic. Structuri textuale
- 2.33. Timpul, spațiul, acțiunea și personajele
- 2.44. Semnificațiile textului
- 2.55. Textul nonliterar. Cronica de spectacol
- 2.66. Cronica de film. Redactarea de mână și computerizată
- 2.77. Atitudini comunicative
- 2.88. Construcții active. Construcții pasive cu verbul „a fi”
- 2.99. Predicatul – Actualizare
- 2.1010. Construcții cu pronume reflexive
- 2.1111. Construcțiile impersonale
- 2.1212. Subiectul – Actualizarea cunoştinţelor
- 2.1313. Construcții incidente
- 2.1414. Fraza. Coordonarea
- 2.1515. Fraza. Subordonarea
- 2.1616. Enunțuri eliptice. Norme de punctuație
- CAPITOLUL 315
- 3.11. Textul literar, dincolo de clasificări
- 3.22. Lumea ficțională.
- 3.33. Combinarea structurilor textuale.
- 3.44. Textul discontinuu.
- 3.55. Textul argumentativ.
- 3.66. Tipare textuale de structurare a ideilor: comparație, analogie.
- 3.77. Atributul.
- 3.88. Apoziția.
- 3.99. Atributiva (AT)
- 3.1010. Complementul direct.
- 3.1111. Completiva directă (CD)
- 3.1212. Complementul indirect.
- 3.1313. Completiva indirectă (CI).
- 3.1414. Complementul prepozițional.
- 3.1515. Completiva prepozițională (CP).
- CAPITOLUL 415
- 4.11. Textul epic.
- 4.22. Textul epic. Structuri textuale.
- 4.33. Naratorii și personajele. Antiteza.
- 4.44. Semnificațiile textului.
- 4.55. Textul multimodal. Reclama.
- 4.66. Comportamente nonverbale și paraverbale cu efect persuasiv.
- 4.77. Tipare textuale de structurare a ideilor: pro-contra.
- 4.88. Circumstanțialul de loc.
- 4.99. Circumstanțiala de loc.
- 4.1010. Circumstanțialul de timp.
- 4.1111. Circumstanțiala de timp.
- 4.1212. Circumstanțialul de mod.
- 4.1313. Circumstanțiala de mod.
- 4.1414. Recapitulare.
- 4.1515. Evaluare unitatea IV.
- CAPITOLUL 515
- 5.11. Textul epic de mare întindere.
- 5.22. Structuri textuale.
- 5.33. Personajele. Conflictul.
- 5.44. Semnificațiile textului.
- 5.55. Textul nonliterar. Textul de opinie.
- 5.66. Argumentare și persuasiune.
- 5.77. Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor.
- 5.88. Circumstanțialul de cauză.
- 5.99. Circumstanțiala de cauză.
- 5.1010. Circumstanțialul de scop.
- 5.1111. Circumstanțiala de scop.
- 5.1212. Construcții concesive.
- 5.1313. Construcții condiționale.
- 5.1414. Recapitulare.
- 5.1515. Evaluare unitatea V.
10. Circumstanțialul de timp.
Când spui „Mâine plec la bunici” sau „Am terminat tema înainte de cină„, folosești circumstanțialul de timp fără să știi. Acest complement răspunde la întrebări precum când?, de când?, până când? sau cât timp? și arată momentul, durata sau limita unei acțiuni. Îl întâlnești în orice propoziție în care vrei să situezi o acțiune în timp — la școală, în compuneri, în rezumate, în conversații de zi cu zi. Dacă înveți să-l recunoști și să-l folosești corect, scrii mai precis și înțelegi mai bine orice text.
Ce vei învăța în această lecție
- Vei ști să identifici circumstanțialul de timp în orice propoziție, punând întrebările potrivite verbului.
- Vei ști să deosebești circumstanțialul de timp exprimat printr-un substantiv de cel exprimat printr-un adverb.
- Vei ști să recunoști cazurile în care circumstanțialul de timp este exprimat printr-o propoziție subordonată (circumstanțială de timp).
- Vei ști să eviți confuzia dintre circumstanțialul de timp și alte complemente circumstanțiale asemănătoare.
Cum arată în practică
Structura
Găsești circumstanțialul de timp în trei pași: 1) identifici verbul (predicatul) din propoziție — acesta este centrul față de care pui întrebarea; 2) pui una dintre întrebările specifice: când?, de când?, până când?, cât timp?, de câte ori?; 3) cuvântul sau grupul de cuvinte care răspunde este circumstanțialul de timp. El poate fi un adverb (ieri, mâine, acum, devreme), un substantiv cu prepoziție (după masă, înainte de examen, în vacanță) sau chiar o propoziție întreagă introdusă de când, după ce, înainte să, până când.
De reținut
• Circumstanțialul de timp se raportează întotdeauna la verb — pune întrebarea pornind de la acțiune, nu de la substantivul din propoziție.
• Adverbele de timp (ieri, mâine, acum, curând) sunt cele mai simple forme — nu au prepoziție și nu se acordă cu nimic.
• Când circumstanțialul de timp e exprimat printr-un substantiv, cazul este cel cerut de prepoziție: după + Acuzativ, înaintea + Genitiv.
Greșeli frecvente
- Confuzia cu circumstanțialul de loc: „Am ajuns la școală dimineața” — la școală spune unde? (loc), iar dimineața spune când? (timp). Nu le amesteca!
- Întrebare greșită pusă substantivului, nu verbului: Elevii întreabă „când?” de la un substantiv și ajung la concluzii greșite. Regula e simplă: întrebarea se pune mereu față de predicat.
- Omiterea prepozițiilor la substantive: Nu se spune „Am plecat vacanță„, ci „Am plecat în vacanță” — prepoziția face parte din structura circumstanțialului și nu poate lipsi.
Întrebări frecvente
Cum știu sigur că e circumstanțial de timp și nu de loc?
Secretul e în întrebare. Dacă răspunzi la când?, de când?, până când? — e timp. Dacă răspunzi la unde?, de unde?, până unde? — e loc. Pune ambele întrebări față de verb și vei vedea imediat care se potrivește. Propoziția îți dă un singur răspuns clar, nu două.
Adverbele de timp sunt mereu circumstanțiale de timp?
Aproape întotdeauna, da. Adverbe ca ieri, mâine, acum, devreme, târziu funcționează în mod natural ca circumstanțiale de timp. Atenție totuși: contextul contează. Dacă un adverb de timp apare fără legătură cu un verb (de exemplu, în titluri sau exclamații), analiza poate fi diferită. Verifică mereu dacă există un predicat față de care să-l raportezi.
Ce caz are circumstanțialul de timp exprimat printr-un substantiv?
Depinde de prepoziție. După, în, la, pe, spre cer Acuzativ: „după pauză„, „în iarnă„. Înaintea, în timpul, în cursul cer Genitiv: „înaintea examenului„. Fără prepoziție, substantivul stă de obicei la Acuzativ sau la un caz impus de context. Uită-te întâi la prepoziție — ea îți spune tot.