- 5 secțiuni
- 77 de lecții
- Pe viață
- CAPITOLUL 135
- 1.11. Textul liric. Actualizarea cunoștințelor
- 1.2Test5 întrebări
- 1.32. Textul liric. Versificația
- 1.4Test5 întrebări
- 1.53. Textul liric. Limbajul figurat
- 1.6Test5 întrebări
- 1.74. Textul liric. Frumusețea umană. Poezia modernă. Hiperbola
- 1.8Test5 întrebări
- 1.95. Compararea textelor sub aspectul conținutului și al structurii
- 1.10Test5 întrebări
- 1.116. Strategii de ascultare activă
- 1.12Test5 întrebări
- 1.137. Categorii semantice I. Actualizarea cunoștințelor
- 1.14Test5 întrebări
- 1.158. Categorii semantice II. Actualizarea cunoștințelor
- 1.16Test5 întrebări
- 1.179. Derivarea. Actualizarea cunoștințelor
- 1.18Test5 întrebări
- 1.1910. Compunerea. Actualizarea cunoștințelor
- 1.20Test5 întrebări
- 1.2111. Conversiunea. Familia lexicală și câmpul lexical
- 1.22Test5 întrebări
- 1.2312. Împrumuturile lexicale
- 1.24Test5 întrebări
- 1.2513. Registrele limbii
- 1.26Test5 întrebări
- 1.2714. Fonetică
- 1.28Test5 întrebări
- 1.2915. Organizarea coerentă a textului. Anafora
- 1.30Test5 întrebări
- 1.3116. Etapele scrierii. Feedbackul
- 1.32Test5 întrebări
- 1.3317. Rolul elementelor grafice în prezentarea unui text
- 1.34Test5 întrebări
- 1.3518. Recapitulare – Text liric
- CAPITOLUL 232
- 2.11. Textul dramatic. Actualizarea cunoștințelor.
- 2.2Test5 întrebări
- 2.32. Textul dramatic. Structuri textuale
- 2.4Test5 întrebări
- 2.53. Timpul, spațiul, acțiunea și personajele
- 2.6Test5 întrebări
- 2.74. Semnificațiile textului
- 2.8Test5 întrebări
- 2.95. Textul nonliterar. Cronica de spectacol
- 2.10Test5 întrebări
- 2.116. Cronica de film. Redactarea de mână și computerizată
- 2.12Test5 întrebări
- 2.137. Atitudini comunicative
- 2.14Test5 întrebări
- 2.158. Construcții active. Construcții pasive cu verbul „a fi”
- 2.16Test5 întrebări
- 2.179. Predicatul – Actualizare
- 2.18Test5 întrebări
- 2.1910. Construcții cu pronume reflexive
- 2.20Test5 întrebări
- 2.2111. Construcțiile impersonale
- 2.22Test5 întrebări
- 2.2312. Subiectul – Actualizarea cunoştinţelor
- 2.24Test5 întrebări
- 2.2513. Construcții incidente
- 2.26Test5 întrebări
- 2.2714. Fraza. Coordonarea
- 2.28Test5 întrebări
- 2.2915. Fraza. Subordonarea
- 2.30Test5 întrebări
- 2.3116. Enunțuri eliptice. Norme de punctuație
- 2.32Test5 întrebări
- CAPITOLUL 330
- 3.11. Textul literar, dincolo de clasificări
- 3.2Test5 întrebări
- 3.32. Lumea ficțională.
- 3.4Test5 întrebări
- 3.53. Combinarea structurilor textuale.
- 3.6Test5 întrebări
- 3.74. Textul discontinuu.
- 3.8Test5 întrebări
- 3.95. Textul argumentativ.
- 3.10Test5 întrebări
- 3.116. Tipare textuale de structurare a ideilor: comparație, analogie.
- 3.12Test5 întrebări
- 3.137. Atributul.
- 3.14Test5 întrebări
- 3.158. Apoziția.
- 3.16Test5 întrebări
- 3.179. Atributiva (AT)
- 3.18Test5 întrebări
- 3.1910. Complementul direct.
- 3.20Test5 întrebări
- 3.2111. Completiva directă (CD)
- 3.22Test5 întrebări
- 3.2312. Complementul indirect.
- 3.24Test5 întrebări
- 3.2513. Completiva indirectă (CI).
- 3.26Test5 întrebări
- 3.2714. Complementul prepozițional.
- 3.28Test5 întrebări
- 3.2915. Completiva prepozițională (CP).
- 3.30Test5 întrebări
- CAPITOLUL 425
- 4.11. Textul epic – Structuri textuale
- 4.2Test5 întrebări
- 4.32. Naratorii și personajele. Antiteza
- 4.4Test5 întrebări
- 4.53. Semnificatiile textului
- 4.6Test5 întrebări
- 4.74. Textul multimodal. Reclama.
- 4.8Test5 întrebări
- 4.95. Comportamente nonverbale și paraverbale
- 4.10Test5 întrebări
- 4.116. Tipare textuale de structurare a ideilor
- 4.12Test5 întrebări
- 4.137. Circumstanțialul de loc
- 4.14Test5 întrebări
- 4.158. Circumstanțiala de loc
- 4.16Test5 întrebări
- 4.179. Circumstanțialul de timp
- 4.18Test5 întrebări
- 4.1910. Circumstanțiala de timp (CT)
- 4.20Test5 întrebări
- 4.2111. Circumstanțialul de mod
- 4.22Test5 întrebări
- 4.2312. Circumstanțiala de mod (CM)
- 4.24Test5 întrebări
- 4.2513. Recapitulare – CL, CM, CT
- CAPITOLUL 528
- 5.11. Textul epic de mare întindere.
- 5.2Test5 întrebări
- 5.32. Structuri textuale.
- 5.4Test5 întrebări
- 5.53. Personajele. Conflictul.
- 5.6Test5 întrebări
- 5.74. Semnificațiile textului.
- 5.8Test5 întrebări
- 5.95. Textul nonliterar. Textul de opinie.
- 5.10Test5 întrebări
- 5.116. Argumentare și persuasiune.
- 5.12Test5 întrebări
- 5.137. Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor.
- 5.14Test5 întrebări
- 5.158. Circumstanțialul de cauză.
- 5.16Test5 întrebări
- 5.179. Circumstanțiala de cauză.
- 5.18Test5 întrebări
- 5.1910. Circumstanțialul de scop.
- 5.20Test5 întrebări
- 5.2111. Circumstanțiala de scop.
- 5.22Test5 întrebări
- 5.2312. Construcții concesive.
- 5.24Test5 întrebări
- 5.2513. Construcții condiționale.
- 5.26Test5 întrebări
- 5.2714. Recapitulare.
- 5.2815. Evaluare unitatea V.
13. Completiva indirectă (CI).
Completiva indirectă e propoziția care completează sensul unui verb sau adjectiv din propoziția principală, răspunzând la întrebările unui complement indirect: cui?, despre cine?, despre ce?, de cine?, de ce?, la ce? și altele. O folosești fără să știi, de fiecare dată când spui „Mă gândesc că mâine e liber” sau „M-a întrebat dacă vin”. La școală apare la analiză sintactică și la exerciții cu fraze. Dacă o confunzi cu subiectiva sau cu completiva directă, analiza îți iese greșit. Merită s-o înveți bine — nu e complicată, are logica ei clară.
Ce vei învăța în această lecție
- Vei ști să recunoști completiva indirectă după întrebările specifice complementului indirect.
- Vei ști să identifici elementul regent al completivei indirecte (verbul sau adjectivul pe care îl completează).
- Vei ști să deosebești completiva indirectă de completiva directă și de subiectivă.
- Vei ști să construiești corect fraze în care completiva indirectă este introdusă prin conjuncții sau pronume relative.
Cum arată în practică
Structura
Completiva indirectă apare într-o frază și depinde de un verb regent (a se gândi, a vorbi, a se bucura, a întreba etc.) sau de un adjectiv (sigur, convins, mulțumit). Se introduce prin: conjuncțiile că, să, dacă sau prin pronume/adjective relative (cine, ce, care, câți). Pași de identificare: (1) găsești verbul regent; (2) pui întrebarea complementului indirect — despre ce? la ce? de ce? cui?; (3) răspunsul este chiar propoziția subordonată = completiva indirectă. Exemplu: „Mă gândesc / că plec mâine.” → că plec mâine răspunde la la ce mă gândesc?
De reținut
1. Întotdeauna pornești de la verbul regent și pui întrebarea complementului indirect — dacă nu găsești un complement indirect la locul ei, nu e completivă indirectă. 2. Completiva indirectă nu răspunde la ce? (aceea e completiva directă) și nici la cine?/ce? ca subiect. 3. Elementul regent este mereu în propoziția principală sau într-o altă subordonată, niciodată în propoziția completivei înseși.
Greșeli frecvente
- Confuzia cu completiva directă: elevii pun întrebarea „ce?” și declară orice subordonată drept completivă directă. Corecție: verifică dacă verbul regent acceptă complement direct — verbele reflexive ca a se gândi, a se bucura cer complement indirect, nu direct.
- Confuzia cu subiectiva: „Mi se pare că ai dreptate” — unii zic că e subiectivă. Corecție: pune întrebarea — ce mi se pare? → subiectivă; despre ce vorbesc? sau la ce mă gândesc? → completivă indirectă. Cheia e întrebarea corectă.
- Greșeala de regent: elevii uită să precizeze elementul regent când fac analiza. Corecție: mereu scrieți „CI față de verbul/adjectivul X din propoziția Y” — fără regent, analiza e incompletă.
Întrebări frecvente
Cum știu dacă e completivă indirectă sau completivă directă?
Uită-te la verbul regent. Dacă e un verb reflexiv cu prepoziție (a se gândi la, a se bucura de, a vorbi despre), completiva e indirectă. Dacă verbul cere un obiect direct fără prepoziție (a vedea, a auzi, a spune), e completivă directă. Întrebarea pe care o pui trebuie să fie a complementului indirect, nu „ce?”.
Poate completiva indirectă să fie introdusă și prin „dacă”?
Da, absolut. „M-a întrebat dacă vin” — dacă vin este completivă indirectă față de a întrebat, răspunzând la despre ce m-a întrebat? Conjuncția „dacă” introduce adesea propoziții interogative indirecte, iar acestea pot fi completive indirecte. Nu te lăsa păcălit de forma conjuncției — contează întrebarea și verbul regent.
La ce verbe apare cel mai des completiva indirectă?
Cel mai des o găsești după verbe ca: a se gândi, a se bucura, a se teme, a vorbi, a se mira, a se îndoi, a ține. Toate cer în mod natural un complement indirect. Când transformi complementul indirect simplu într-o propoziție întreagă, obții exact completiva indirectă. Simplu: unde punea un substantiv cu prepoziție, acum pune o propoziție.