- 5 secțiuni
- 79 de lecții
- 10 săptămâni
- CAPITOLUL 118
- 1.11. Textul liric. Actualizarea cunoștințelor
- 1.22. Textul liric. Versificația
- 1.33. Textul liric. Limbajul figurat
- 1.44. Textul liric. Frumusețea umană. Poezia modernă. Hiperbola
- 1.55. Compararea textelor sub aspectul conținutului și al structurii
- 1.66. Strategii de ascultare activă
- 1.77. Categorii semantice I. Actualizarea cunoștințelor
- 1.88. Categorii semantice II. Actualizarea cunoștințelor
- 1.99. Derivarea. Actualizarea cunoștințelor
- 1.1010. Compunerea. Actualizarea cunoștințelor
- 1.1111. Conversiunea. Familia lexicală și câmpul lexical
- 1.1212. Împrumuturile lexicale
- 1.1313. Registrele limbii
- 1.1414. Fonetică
- 1.1515. Organizarea coerentă a textului. Anafora
- 1.1616. Etapele scrierii. Feedbackul
- 1.1717. Rolul elementelor grafice în prezentarea unui text
- 1.1818. Recapitulare – Text liric
- CAPITOLUL 216
- 2.11. Textul dramatic. Actualizarea cunoștințelor.
- 2.22. Textul dramatic. Structuri textuale
- 2.33. Timpul, spațiul, acțiunea și personajele
- 2.44. Semnificațiile textului
- 2.55. Textul nonliterar. Cronica de spectacol
- 2.66. Cronica de film. Redactarea de mână și computerizată
- 2.77. Atitudini comunicative
- 2.88. Construcții active. Construcții pasive cu verbul „a fi”
- 2.99. Predicatul – Actualizare
- 2.1010. Construcții cu pronume reflexive
- 2.1111. Construcțiile impersonale
- 2.1212. Subiectul – Actualizarea cunoştinţelor
- 2.1313. Construcții incidente
- 2.1414. Fraza. Coordonarea
- 2.1515. Fraza. Subordonarea
- 2.1616. Enunțuri eliptice. Norme de punctuație
- CAPITOLUL 315
- 3.11. Textul literar, dincolo de clasificări
- 3.22. Lumea ficțională.
- 3.33. Combinarea structurilor textuale.
- 3.44. Textul discontinuu.
- 3.55. Textul argumentativ.
- 3.66. Tipare textuale de structurare a ideilor: comparație, analogie.
- 3.77. Atributul.
- 3.88. Apoziția.
- 3.99. Atributiva (AT)
- 3.1010. Complementul direct.
- 3.1111. Completiva directă (CD)
- 3.1212. Complementul indirect.
- 3.1313. Completiva indirectă (CI).
- 3.1414. Complementul prepozițional.
- 3.1515. Completiva prepozițională (CP).
- CAPITOLUL 415
- 4.11. Textul epic.
- 4.22. Textul epic. Structuri textuale.
- 4.33. Naratorii și personajele. Antiteza.
- 4.44. Semnificațiile textului.
- 4.55. Textul multimodal. Reclama.
- 4.66. Comportamente nonverbale și paraverbale cu efect persuasiv.
- 4.77. Tipare textuale de structurare a ideilor: pro-contra.
- 4.88. Circumstanțialul de loc.
- 4.99. Circumstanțiala de loc.
- 4.1010. Circumstanțialul de timp.
- 4.1111. Circumstanțiala de timp.
- 4.1212. Circumstanțialul de mod.
- 4.1313. Circumstanțiala de mod.
- 4.1414. Recapitulare.
- 4.1515. Evaluare unitatea IV.
- CAPITOLUL 515
- 5.11. Textul epic de mare întindere.
- 5.22. Structuri textuale.
- 5.33. Personajele. Conflictul.
- 5.44. Semnificațiile textului.
- 5.55. Textul nonliterar. Textul de opinie.
- 5.66. Argumentare și persuasiune.
- 5.77. Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor.
- 5.88. Circumstanțialul de cauză.
- 5.99. Circumstanțiala de cauză.
- 5.1010. Circumstanțialul de scop.
- 5.1111. Circumstanțiala de scop.
- 5.1212. Construcții concesive.
- 5.1313. Construcții condiționale.
- 5.1414. Recapitulare.
- 5.1515. Evaluare unitatea V.
7. Atributul.
Când spui „câinele meu”, „o carte veche” sau „casa din deal”, adaugi automat informații despre un obiect sau o persoană. Faci asta în fiecare zi, fără să te gândești. Atributul există tocmai pentru asta: să precizeze, să particularizeze, să coloreze un substantiv. Fără el, lumea descrisă prin cuvinte ar fi searbădă și vagă. „Un om a trecut pe stradă” — bine, dar ce fel de om? Cel cu pălăria albastră, al vecinului, cel înalt. Limba română a construit această funcție sintactică pentru că noi, vorbitorii, avem nevoie să fim exacți și expresivi. Odată ce înțelegi cum funcționează, vei scrie mai clar și vei analiza textele mult mai ușor.
Ce vei învăța în această lecție
- Vei înțelege ce este atributul și de ce apare pe lângă un substantiv.
- Vei ști să identifici atributul în propoziție și să precizezi termenul regent al acestuia.
- Vei recunoaște principalele feluri de atribut: adjectival, substantival și pronominal.
- Vei ști să pui întrebările corecte pentru a găsi atributul în orice propoziție.
Exemplu din text
Propoziție
Băiatul cu rucsacul roșu a găsit un caiet al colegului.
Analiză
cu rucsacul roșu — atribut substantival prepozițional, pe lângă substantivul băiatul; răspunde la întrebarea care băiat? și este exprimat printr-un substantiv în cazul acuzativ cu prepoziție.
al colegului — atribut substantival genitival, pe lângă substantivul caiet; răspunde la întrebarea al cui caiet? și este exprimat printr-un substantiv în cazul genitiv, articulat cu articolul posesiv-genitival al.
Regulă de reținut
Atributul stă întotdeauna pe lângă un substantiv (sau substitut al lui) și răspunde la întrebările care?, ce fel de?, al/a/ai/ale cui?, câți/câte? Primul pas în identificare este să găsești substantivul determinat — acesta este termenul regent — și abia apoi să pui întrebarea.
Greșeli frecvente
- Confuzia dintre atribut și complement: „Merg cu bicicleta” — cu bicicleta nu determină un substantiv, ci verbul merg, deci este complement, nu atribut. Întreabă-te mereu: la ce cuvânt se leagă?
- Omiterea termenului regent: Mulți elevi identifică atributul, dar uită să precizeze pe lângă ce substantiv stă. Fără regent menționat, analiza este incompletă.
- Greșeala de caz la atributul genitival: Se scrie „cartea fetei„, nu „cartea fata„. Atributul genitival cere obligatoriu cazul genitiv al substantivului, nu nominativul.
Întrebări frecvente
Cum deosebesc atributul adjectival de numele predicativ?
Simplu: atributul adjectival stă pe lângă un substantiv și îl determină direct — „fata harnică„. Numele predicativ apare după un verb copulativ, de obicei a fi, și se leagă de subiect prin acel verb — „Fata este harnică„. Dacă poți scoate adjectivul fără să strici predicatul, e atribut.
Un pronume poate fi atribut?
Da, și se numește atribut pronominal. Apare când un pronume determină un substantiv: „cartea lui„, „prietenul meu„. Pronumele personal sau posesiv preia rolul de determinant al substantivului, răspunzând tot la întrebarea al cui? sau care? Funcționează exact ca atributul substantival, doar că partea de vorbire este alta.
De câte feluri este atributul și trebuie să le știu pe toate?
La clasele 5–8 sunt esențiale trei tipuri: adjectival, substantival și pronominal. Atributul verbal și cel adverbial apar mai rar în exerciții și se studiază aprofundat ulterior. Concentrează-te deocamdată pe cele trei principale și pe întrebările de identificare — cu ele rezolvi marea majoritate a subiectelor de la teză sau olimpiadă.