COMPLETIVA INDIRECTĂ: subordonata care răspunde la „cui?” - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VIII-a)

Echipa Școala Virtuală · materie predată pe video de prof. Augustin Manta · publicat

Completiva indirectă este subordonata care ține locul unui complement indirect în dativ: răspunde la întrebarea „cui?” și este introdusă de obicei prin pronumele relativ „cui”. În loc de „Dau cartea colegului.” spui „Dau cartea cui mi-o cere.” Mai jos afli cum o deosebești de subordonatele asemănătoare și rezolvi 8 exerciții pas cu pas, de la ușor la greu.

Dativul devenit propoziție: ce este completiva indirectă

Ce este. Completiva indirectă (CI) este propoziția subordonată care îndeplinește în frază funcția de complement indirect. Complementul indirect stă în cazul dativ și arată cui îi este adresată acțiunea. Compară:

  • „Le-am mulțumit salvatorilor.” (complement indirect, substantiv în dativ);
  • „Am mulțumit cui m-a ajutat.” (completivă indirectă, o propoziție întreagă).

Întrebarea: cui?, pusă cuvântului regent. „Am trimis o felicitare cui mi-a scris.” Cui am trimis o felicitare? „cui mi-a scris”. Întrebările cu prepoziție („la ce?”, „despre cine?”, „cu cine?”) nu sunt ale completivei indirecte: ele arată o completivă prepozițională.

Regentul este un cuvânt care cere dativul:

  • un verb: „a da”, „a oferi”, „a trimite”, „a spune”, „a povesti”, „a mulțumi”, „a zâmbi”, „a explica”;
  • o locuțiune verbală: „Nu dau crezare cui vorbește fără dovezi.”;
  • un adjectiv care cere dativul: „Sunt recunoscător cui m-a sprijinit.”

Elementele de relație. Completiva indirectă este introdusă, de obicei, prin:

  • pronumele relativ „cui” (forma de dativ a lui „cine”): „Explic încă o dată cui n-a înțeles.”;
  • pronumele nehotărât „oricui”: „Bunica dă prăjituri oricui îi trece pragul.”

Spre deosebire de completiva directă, care are multe elemente de relație („că”, „să”, „dacă”, „ce”, „unde”…), completiva indirectă are puține. Dacă subordonata începe cu „că” sau „să”, aproape sigur nu este CI.

Pronumele personal din regentă. Completiva indirectă este adesea anunțată sau reluată în regentă printr-un pronume personal în dativ („îi”, „i-”): „Îi mulțumesc cui m-a ajutat.” (pronumele o anticipează); „Cui a câștigat îi dăm diploma.” (pronumele o reia). Pronumele nu schimbă felul subordonatei.

Punctuația. Completiva indirectă așezată după regentă nu se desparte prin virgulă: „Am dat mingea cui o cerea.”

Nu o confunda cu:

  • completiva directă, care răspunde la „ce?” sau „pe cine?”: „Am povestit ce am văzut.” (ce am povestit?);
  • completiva prepozițională, a cărei întrebare începe cu o prepoziție: „Mă gândesc la cine m-a ajutat.” (la cine mă gândesc?);
  • perechea „celui care”: în „Dau premiul celui care a câștigat.”, complementul indirect este pronumele „celui”, iar „care a câștigat” este o atributivă pe lângă el. Doar „Dau premiul cui a câștigat.” conține o completivă indirectă.

Exerciții rezolvate : completiva indirectă

Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.

EXERCIȚIUL 1Pune întrebarea „cui?” și găsește subordonataușor

Transcrie completiva indirectă și cuvântul ei regent:
a) „Am trimis o felicitare cui mi-a scris de ziua mea.”
b) „Bunica dă prăjituri oricui îi trece pragul.”
c) „Profesorul a mulțumit cui l-a ajutat la mutarea bibliotecii.”
d) „Nu dau crezare cui vorbește fără dovezi.”

Rezolvare pas cu pas
  1. a) Predicatele sunt „am trimis” și „a scris”. Cui am trimis o felicitare? „cui mi-a scris de ziua mea”. Regentul: verbul „am trimis”.
  2. b) Predicatele sunt „dă” și „trece”. Cui dă bunica prăjituri? „oricui îi trece pragul”. Regentul: verbul „dă”.
  3. c) Predicatele sunt „a mulțumit” și „a ajutat”. Cui a mulțumit profesorul? „cui l-a ajutat la mutarea bibliotecii”. Regentul: „a mulțumit”.
  4. d) Predicatele sunt „nu dau crezare” și „vorbește”. „a da crezare” este o locuțiune verbală, care cere dativul: cui nu dau crezare? „cui vorbește fără dovezi”. Regentul: locuțiunea „nu dau crezare”.

Răspuns: a) CI „cui mi-a scris de ziua mea”, regent „am trimis”; b) CI „oricui îi trece pragul”, regent „dă”; c) CI „cui l-a ajutat la mutarea bibliotecii”, regent „a mulțumit”; d) CI „cui vorbește fără dovezi”, regent „nu dau crezare”.

EXERCIȚIUL 2Complement indirect sau completivă indirectă?ușor

Precizează dacă partea subliniată este complement indirect (parte de propoziție) sau completivă indirectă (propoziție):
a) „Am dat mingea fratelui.”
b) „Am dat mingea cui o cerea.”
c) „I-am spus totul prietenei mele.”
d) „Am spus totul cui m-a întrebat.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Amândouă răspund la „cui?”. Diferența o face predicatul: propoziția are un verb la mod personal, complementul nu.
  2. a) „fratelui” este un substantiv în dativ, fără verb: complement indirect.
  3. b) „cui o cerea” conține verbul „cerea”: completivă indirectă.
  4. c) „prietenei mele” este un grup substantival în dativ, fără verb: complement indirect.
  5. d) „cui m-a întrebat” conține verbul „a întrebat”: completivă indirectă.

Răspuns: a) complement indirect; b) completivă indirectă; c) complement indirect; d) completivă indirectă.

EXERCIȚIUL 3Transformă dativul în propozițiemediu

Transformă complementul indirect subliniat într-o completivă indirectă:
a) „Mulțumim salvatorilor pisicii.”
b) „Organizatorii au trimis diplome participanților.”
c) „Împrumut cartea doritorilor.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Caut verbul ascuns în substantiv și îl transform în predicatul subordonatei, introdusă prin „cui” sau „oricui”.
  2. a) „salvatorilor pisicii” = cei care au salvat pisica: „Mulțumim cui a salvat pisica.”
  3. b) „participanților” = cei care au participat: „Organizatorii au trimis diplome cui a participat.”
  4. c) „doritorilor” = cei care o doresc; aleg pronumele nehotărât ca să arăt că poate fi oricine: „Împrumut cartea oricui o dorește.”
  5. Verific cu întrebarea: cui mulțumim? cui au trimis? cui împrumut? Toate subordonatele răspund la „cui?”.

Răspuns: a) „Mulțumim cui a salvat pisica.” b) „Organizatorii au trimis diplome cui a participat.” c) „Împrumut cartea oricui o dorește.”

EXERCIȚIUL 4„Cui?” sau „ce?”: CI ori CDmediu

Precizează dacă subordonata subliniată este completivă indirectă sau completivă directă:
a) „Am povestit ce am văzut în excursie.”
b) „Am povestit cui m-a ascultat.”
c) „Explică încă o dată cui n-a înțeles.”
d) „Explică încă o dată ce n-ai înțeles.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Același verb poate avea și complement direct, și complement indirect („a povesti ceva cuiva”). Decide doar întrebarea.
  2. a) Ce am povestit? „ce am văzut în excursie”: completivă directă.
  3. b) Cui am povestit? „cui m-a ascultat”: completivă indirectă.
  4. c) Cui să explici? „cui n-a înțeles”: completivă indirectă.
  5. d) Ce să explici? „ce n-ai înțeles”: completivă directă.

Răspuns: a) completivă directă; b) completivă indirectă; c) completivă indirectă; d) completivă directă.

EXERCIȚIUL 5Cu prepoziție sau în dativ: CI ori CPmediu

Precizează dacă subordonata subliniată este completivă indirectă sau completivă prepozițională:
a) „Mă gândesc la cine mă poate ajuta.”
b) „Fac un semn cui mă poate ajuta.”
c) „Toți vorbesc despre cine a câștigat.”
d) „Juriul a zâmbit cui a câștigat.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Mă uit la începutul subordonatei: are prepoziție (întrebarea începe cu „la”, „despre”…) sau răspunde simplu la „cui?”.
  2. a) La cine mă gândesc? Verbul „a se gândi” cere prepoziția „la”: completivă prepozițională.
  3. b) Cui fac un semn? „cui mă poate ajuta”: completivă indirectă.
  4. c) Despre cine vorbesc toți? Întrebarea are prepoziția „despre”: completivă prepozițională.
  5. d) Cui a zâmbit juriul? „cui a câștigat”: completivă indirectă.

Răspuns: a) completivă prepozițională; b) completivă indirectă; c) completivă prepozițională; d) completivă indirectă.

EXERCIȚIUL 6Capcana „celui care”mediu

Precizează în care fraze există o completivă indirectă. Pentru celelalte, spune ce funcție are pronumele „celui” sau „celor” și ce fel de subordonată urmează:
a) „Dau caietul cui l-a uitat.”
b) „Dau caietul celui care l-a uitat.”
c) „Mulțumim celor care au venit.”
d) „Mulțumim cui a venit.”

Rezolvare pas cu pas
  1. a) Cui dau caietul? „cui l-a uitat”. Subordonata ține locul complementului indirect: completivă indirectă.
  2. b) Cui dau caietul? „celui”. Pronumele demonstrativ „celui”, în dativ, este complementul indirect din regentă. „care l-a uitat” răspunde la „care?” pentru „celui”: atributivă.
  3. c) La fel: „celor” este complement indirect (pronume demonstrativ în dativ), iar „care au venit” este o atributivă pe lângă el.
  4. d) Cui mulțumim? „cui a venit”: completivă indirectă.

Răspuns: Completivă indirectă au frazele a) și d). În b) și c), „celui” și „celor” sunt complemente indirecte, iar „care l-a uitat”, „care au venit” sunt atributive.

EXERCIȚIUL 7Două completive pe lângă același verbgreu

Se dă fraza: „Bunicul dă ce a cules din livadă cui îl ajută la cules.”
a) Desparte fraza în propoziții.
b) Precizează felul fiecărei subordonate și întrebarea la care răspunde.
c) Alcătuiește o frază asemănătoare cu verbul „a trimite”, în care să apară o completivă directă și o completivă indirectă.

Rezolvare pas cu pas
  1. a) Predicatele sunt „dă”, „a cules” și „ajută”, deci sunt trei propoziții: P1 „Bunicul dă”, P2 „ce a cules din livadă”, P3 „cui îl ajută la cules”.
  2. b) Verbul „a da” cere două completări: ce dai și cui dai. Ce dă bunicul? „ce a cules din livadă”: completivă directă, introdusă prin pronumele relativ „ce”. Cui dă bunicul? „cui îl ajută la cules”: completivă indirectă, introdusă prin pronumele relativ „cui”. Amândouă au regentul „dă” din P1.
  3. c) Verbul „a trimite” acceptă și el ambele întrebări: trimit ceva cuiva. Pun după el o propoziție introdusă prin „ce” și una introdusă prin „cui”: „Trimit ce am scris cui citește revista școlii.”
  4. Verific: ce trimit? „ce am scris” (CD); cui trimit? „cui citește revista școlii” (CI).

Răspuns: a) P1 „Bunicul dă”, P2 „ce a cules din livadă”, P3 „cui îl ajută la cules”; b) P2 completivă directă (ce dă?), P3 completivă indirectă (cui dă?), ambele cu regentul „dă”; c) de exemplu: „Trimit ce am scris cui citește revista școlii.”

EXERCIȚIUL 8Tip Evaluare Națională: CI, complement indirect și CD în aceeași frazăgreu

Se dă fraza: „Directoarea a mulțumit cui a organizat serbarea și i-a promis Mariei că vor repeta spectacolul.”
a) Precizează felul propoziției subordonate subliniate, elementul de relație și regentul.
b) Precizează funcția sintactică a substantivului „Mariei”.
c) Precizează felul propoziției „că vor repeta spectacolul”.
d) Transformă complementul indirect „Mariei” într-o completivă indirectă și scrie fraza obținută.

Rezolvare pas cu pas
  1. a) Subordonata depinde de „a mulțumit”. Cui a mulțumit directoarea? „cui a organizat serbarea”: completivă indirectă, introdusă prin pronumele relativ „cui”, cu regentul verbul „a mulțumit”.
  2. b) Cui i-a promis? „Mariei”. Este un substantiv propriu în dativ, fără verb: complement indirect. Pronumele „i-” îl anunță în aceeași propoziție.
  3. c) Ce i-a promis? „că vor repeta spectacolul”: completivă directă, introdusă prin conjuncția „că”.
  4. d) Înlocuiesc „Mariei” cu o propoziție care o descrie prin ce a făcut, de exemplu că a cântat la pian: „…și i-a promis cui a cântat la pian că vor repeta spectacolul.” Pronumele „i-” anticipează acum completiva indirectă.

Răspuns: a) completivă indirectă, introdusă prin pronumele relativ „cui”, regent „a mulțumit”; b) complement indirect; c) completivă directă; d) de exemplu: „Directoarea a mulțumit cui a organizat serbarea și i-a promis cui a cântat la pian că vor repeta spectacolul.”

Cum recunoști completiva indirectă

  • Subordonata răspunde la întrebarea „cui?”, pusă unui verb, unei locuțiuni verbale sau unui adjectiv din regentă.
  • Începe de obicei cu pronumele relativ „cui” sau cu pronumele nehotărât „oricui”, iar în regentă apare adesea un pronume personal în dativ („îi”, „i-”).
  • O poți înlocui cu un substantiv în dativ: „Am mulțumit cui m-a ajutat.” → „Am mulțumit prietenului.”

Greșeli frecvente la completiva indirectă

  • Numești CI o subordonată cu prepoziție. „Mă gândesc la ce mi-ai spus.” răspunde la „la ce?”: este completivă prepozițională. Completiva indirectă răspunde doar la „cui?”.
  • Pui întrebarea „ce?” după verbe ca „a da”, „a spune”. Aceste verbe au și CD, și CI. „Dau ce am” răspunde la „ce?” (CD), „Dau cui cere” răspunde la „cui?” (CI). Întreabă de ambele ori.
  • Vezi o completivă indirectă în „celui care”. În „Dau premiul celui care a câștigat.”, complement indirect este pronumele „celui”, iar „care a câștigat” e atributivă.

Exersează : completiva indirectă

Din același capitol

Întrebări frecvente despre completiva indirectă

Completiva indirectă răspunde și la „despre ce?” sau „la ce?”?

Nu, în gramatica actuală. Întrebările cu prepoziție arată o completivă prepozițională. Completiva indirectă răspunde la „cui?”, pentru că ține locul unui dativ.

De ce apare „îi” în regentă, lângă completiva indirectă?

Pronumele personal în dativ anunță sau reia completiva: „Îi mulțumesc cui m-a ajutat.” El nu schimbă felul subordonatei, care rămâne completivă indirectă.

Poate regentul completivei indirecte să fie un adjectiv?

Da, dacă adjectivul cere dativul: „Sunt recunoscător cui m-a sprijinit.” Recunoscător cui? „cui m-a sprijinit”.

Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?

Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.

Abonează-te - 5 lei prima lună →

Vrei mai mult? Vezi toate resursele de limba română pentru clasele 5-8 →

Verifică-te: 5 întrebări

Alege un răspuns și vezi imediat dacă e corect. Nu se salvează nimic, îl poți relua oricând.

  1. 1. Ce funcție sintactică îndeplinește partea de propoziție subliniată din enunțul: I-am spus fratelui adevărul.

  2. 2. Completiva indirectă este o propoziție subordonată care îndeplinește funcția de:

  3. 3. Identifică fraza în care apare o completivă indirectă:

  4. 4. Prin ce element introductiv poate fi introdusă o completivă indirectă?

  5. 5. În fraza Îi voi aminti colegului despre ce am discutat ieri, propoziția despre ce am discutat ieri este:

Despre acest articol

Redactat de
Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
Pe ce se bazează
Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la limba și literatura română - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
Cine predă tema
Augustin Manta, profesor de limba și literatura română cu 6 ani la catedră, predă lecțiile video de limba și literatura română pentru clasele V-VIII.
Publicat