Test de antrenament Evaluarea Națională la română, nr. 6
Un test întreg, în structura probei de la examen: 18 cerințe, 90 de puncte plus 10 din oficiu, două ore. E scris de noi, nu e un subiect oficial, așa că îl poți da ca pe o probă nouă. Îl printezi, iar baremul e mai jos, pe pagină. Rezolvarea completă, pas cu pas, ți-o trimitem gratuit pe email.
După ce copilul termină testul, corectați-l împreună cu rezolvarea completă, pas cu pas:
- ✓Toate cele 18 cerințe rezolvate, nu doar răspunsul final
- ✓Punctajul pe fiecare pas, ca la corectarea de la examen
Ce verifică testul și unde se învață
Dacă o cerință iese greșit, reluați lecția video a temei ei. Fiecare cerință de mai jos are tema scrisă lângă ea.
Cerințele testului
Aceleași cerințe ca în PDF.
Textele-suport (textul 1 și textul 2)
De la mânăstirea Horez în sus, locurile se sălbătăcesc, văile-s tot mai înguste și mai râpoase, dealurile acoperite de păduri se-ncolăcesc, se-ncalecă, și închid zarea din toate părțile. [...] După vrun ceas de drum cotit prin strâmtori și desișuri întunecoase, auzi un vuiet, o gâlgâire de izvoare, ca și cum o stăvilă s-ar fi abătut deodată din calea undelor nerăbdătoare, valea se deschide, codrii se trag la o parte, o priveliște neașteptată, negrăit de mândră, se înfățișează ochilor. Sus, pe brâul muntelui din față, răsar dintre copaci turnulețele mânăstirei Arnota, sfânt lăcaș în care se odihnesc oasele bunului și milostivului nostru domn Matei Basarab. Jos, la poalele muntelui, pe malul drept al Bistriței, s-așterne o poiană de toată frumușeța, în mijlocul ei se ridică zidurile cenușii ale mânăstirei Bistrița, clădire mare, arătoasă, întemeiată acum patru sute de ani de Barbu Craioveanul, ban al Craiovei, unul din stâlpii vechei și puternicei familii a Pârvuleștilor, cu care domnii de pe vremuri căutau să se-nrudească pentru mai bună pază și îngrădire a tronului.
De aici încolo nu mai poți răzbate decât cu piciorul. Chiar din spatele mânăstirii intri în cheia Bistriței, în lumea prăpăstiilor și-a vâltorilor: tot muntele e crăpat de sus și până jos, și pe fundul acestei tăieturi, între înalții păreți de piatră, s-azvârle Bistrița, vijelios bătându-și nahlapii de stânci, c-un zgomot asurzitor. În păretele din dreapta, la o înălțime amețitoare deasupra torentului, se deschide peștera Sfântului Grigore. [...]
Toți munții de prin părțile acestea sunt sparți și scorboroșiți de ape. Cărări înguste și primejdioase te poartă pe mărgini de prăpăstii în adâncul cărora ți-e frică să te uiți. Pe une locuri pământul sună sub picior ca o boltă. Pe sus vezi stânci uriașe scoase din zid, gata să se prăbușească. Copaci chirciți, schilozi, cu ramuri strâmbe, ies de prin crăpăturile păreților de piatră. Te crezi într-o lume dărăpănată, pustiită în urma unui mare dezastru. Doar glasul apelor zbuciumate răsună ca un bocet în tăcerea și neclintirea atâtor ruini.
(Alexandru Vlahuță, „România pitorească”, capitolul „În munții noștri”, secțiunea „Pe Cheia Bistriței”, fragment; text reprodus după ro.wikisource.org)
Explicații: vrun = vreun; stăvilă = baraj, piedică în calea apei; lăcaș = locaș sfânt, mănăstire; ban = mare dregător în Țara Românească; vâltoare = vârtej de apă; păreți = pereți; scorboroșiți = plini de scobituri; chirciți = rămași mici, piperniciți; nahlapi = valuri mari, învolburate; pe une locuri = pe unele locuri; ruini = ruine.
TEXTUL 2
„Drumeție în chei: ce am învățat într-o singură zi”
Sâmbătă dimineață, noi, douăzeci și patru de elevi de clasa a VIII-a, am pornit, împreună cu trei profesori, într-o drumeție de o zi într-o zonă de chei din Carpații Meridionali. Traseul a avut aproximativ nouă kilometri și l-am parcurs în șase ore, cu pauze.
Înainte de plecare, profesorul de geografie ne-a prezentat câteva reguli. Prima: nu părăsim poteca marcată, chiar dacă o scurtătură pare mai comodă. Pe marginea prăpăstiilor, un singur pas greșit poate transforma o excursie într-o întâmplare tristă. A doua: nu intrăm în peșteri fără ghid, fără cască și fără lanternă frontală. A treia: tot ce aducem în rucsac luăm înapoi cu noi, inclusiv ambalajele cele mai mici.
Cel mai mult ne-a impresionat vizita într-o peșteră mică, alături de un ghid autorizat. Ghidul ne-a rugat să vorbim în șoaptă și să nu îndreptăm lumina lanternelor spre tavan. Ne-a explicat că liliecii își petrec iarna în peșteri, în hibernare, iar dacă sunt treziți, consumă rezervele de grăsime de care au nevoie până în primăvară. «Un vizitator gălăgios poate face mai mult rău decât își închipuie», ne-a spus el.
La întoarcere, am strâns de pe potecă doi saci plini cu sticle și ambalaje lăsate de alți turiști. Mulți dintre noi au înțeles abia atunci că frumusețea unui loc sălbatic depinde și de felul în care ne purtăm acolo.
Recomandăm oricui pleacă într-o astfel de drumeție să aibă încălțăminte cu talpă aderentă, cel puțin un litru și jumătate de apă și multă răbdare. Muntele nu se grăbește, iar cine îl ascultă descoperă că liniștea lui are multe glasuri.
(articol publicat în revista școlii, la rubrica „Jurnal de excursie”; text scris pentru acest test)
Subiectul I · A. Înțelegerea textelor
38 puncte- 1
Notează, din textul 1, numele celor două mănăstiri care se văd din vale, după ce „valea se deschide”.
- 2
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Mânăstirea Bistrița se află:
a) pe brâul muntelui din față.
b) în spatele peșterii Sfântului Grigore.
c) la poalele muntelui, pe malul drept al Bistriței.
d) pe creasta muntelui, deasupra torentului. - 3
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Traseul parcurs de elevi a avut aproximativ:
a) trei kilometri.
b) șase kilometri.
c) nouă kilometri.
d) douăzeci și patru de kilometri. - 4
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Ghidul le cere elevilor să nu îndrepte lumina lanternelor spre tavan, deoarece:
a) lanternele se descarcă prea repede.
b) liliecii treziți din hibernare își consumă rezervele de grăsime.
c) tavanul peșterii s-ar putea prăbuși.
d) lumina puternică strică picturile de pe pereți. - 5
Notează, pentru fiecare enunț de mai jos, litera A (adevărat) sau F (fals), bazându-te pe informațiile din cele două texte.
1. (Textul 1) Drumul spre cele două mănăstiri trece prin strâmtori și desișuri întunecoase. ..........
2. (Textul 1) Mânăstirea Bistrița a fost întemeiată de domnitorul Matei Basarab. ..........
3. (Textul 1) În cheia Bistriței se poate înainta și cu trăsura. ..........
4. (Textul 2) Elevii au fost însoțiți în drumeție de trei profesori. ..........
5. (Textul 2) Elevii au vizitat peștera fără ghid, respectând doar regulile primite. ..........
6. (Textul 2) La întoarcere, elevii au strâns deșeuri lăsate de alți turiști. .......... - 6
Precizează, în minimum două enunțuri, o trăsătură a tiparului textual descriptiv, identificată în textul 1, ilustrând-o cu o secvență relevantă.
Tema: Textul descriptiv. Redactarea unei descrieri - 7
Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
Tema: Compararea textelor sub aspectul conținutului și al structurii - 8
Crezi că fiecare vizitator este responsabil de păstrarea locurilor pe care le vizitează? Justifică-ți, în 50-100 de cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 2.
- 9
Asociază fragmentul din „România pitorească” de Alexandru Vlahuță cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o temă comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Subiectul I · B. Limba română
32 puncte- 1
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Sunt despărțite corect în silabe ambele cuvinte din seria:
Tema: Fonetică. Despărțirea cuvintelor în silabe
a) „pră-pă-stii”, „în-tu-ne-coa-se”.
b) „pră-păs-tii”, „în-tu-ne-coa-se”.
c) „pră-păs-tii”, „în-tu-ne-co-a-se”.
d) „pră-pă-stii”, „în-tu-ne-co-a-se”. - 2
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cuvintele subliniate (scrise cu majuscule) în secvențele „răsar dintre copaci TURNULEȚELE” (1) și „Te crezi într-o lume DĂRĂPĂNATĂ” (2) s-au format prin:
Tema: Conversiunea. Familia lexicală și câmpul lexical
a) derivare (1), derivare (2).
b) derivare (1), conversiune (2).
c) compunere (1), derivare (2).
d) compunere (1), conversiune (2). - 3
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Secvența subliniată (scrisă cu majuscule) în fragmentul „o priveliște neașteptată, NEGRĂIT DE MÂNDRĂ, se înfățișează ochilor” are sensul de:
a) puțin cunoscută.
b) greu de văzut.
c) foarte orgolioasă.
d) nespus de frumoasă. - 4
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Sunt antonime cuvintele subliniate (scrise cu majuscule) în secvențele din seria:
Tema: Categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime
a) „SUS, pe brâul muntelui din față”; „JOS, la poalele muntelui”.
b) „Cărări ÎNGUSTE și primejdioase”; Pe munte urcă poteci STRÂMTE.
c) „în TĂCEREA și neclintirea atâtor ruini”; Am ascultat în LINIȘTE.
d) „o poiană de toată FRUMUȘEȚA”; Poiana era FRUMOASĂ. - 5
Precizează valoarea morfologică a fiecărui cuvânt subliniat (scris cu majuscule) în secvențele: „TOȚI munții de prin părțile ACESTEA sunt sparți și scorboroșiți de ape” și „Cărări înguste și primejdioase te poartă pe mărgini de prăpăstii în adâncul CĂRORA ți-e frică să te uiți”.
Tema: Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât - 6
Alcătuiește o propoziție interogativă în care verbul „a urca” să fie la modul conjunctiv, timpul perfect (1), și o propoziție afirmativă în care substantivul „peșteră” să aibă funcția sintactică de atribut substantival genitival (2).
- 7
Transcrie trei propoziții subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: „Ne-a explicat că liliecii își petrec iarna în peșteri, în hibernare, iar dacă sunt treziți, consumă rezervele de grăsime de care au nevoie până în primăvară.”
Tema: Fraza. Subordonarea - 8
Scrie forma corectă a cuvintelor dintre care trebuie să alegi, în următorul enunț, reprezentând mesajul unui ghid montan: „Ieri ne-am / neam (1) oprit la intrarea peșterii, iar toți copii / copiii (2) au mers pe aceiași / aceeași (3) potecă. Mâine ia-ți / i-ați (4) lanterna și să nu fi / fii (5) neatent, pentru că pe traseu nu va mai fi niciun / nici un (6) alt ghid.”
Subiectul al II-lea
20 puncte- 1
Scrie un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți un tablou de natură dintr-un anotimp ales de tine, observat în timpul unei drumeții. În compunerea ta, vei avea în vedere: prezentarea a cel puțin trei elemente ale peisajului, ordonate după un criteriu (de exemplu, de aproape spre departe); folosirea a două imagini artistice diferite (de exemplu, vizuală și auditivă); folosirea a două figuri de stil diferite; exprimarea impresiei sau a emoției pe care ți-o transmite peisajul. Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar dacă textul are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Tema: Descrierea unui peisaj
Barem de corectare: testul de antrenament nr. 6 la română
Răspunsul corect la fiecare cerință. Pașii cu punctajul intermediar sunt în rezolvarea trimisă pe email.
Deschide baremul
Subiectul I · A. Înțelegerea textelor · 38p
- 1. Răspuns: Răspuns-model: mânăstirea Arnota; mânăstirea Bistrița. Punctaj: Câte 1 punct pentru notarea fiecărui nume (Arnota, Bistrița): 2 puncte. · 2p
- 2. Răspuns: Răspuns corect: c) la poalele muntelui, pe malul drept al Bistriței. Textul spune: „Jos, la poalele muntelui, pe malul drept al Bistriței, s-așterne o poiană [...], în mijlocul ei se ridică zidurile cenușii ale mânăstirei Bistrița”. Pe brâul muntelui se află mânăstirea Arnota. (2 puncte) · 2p
- 3. Răspuns: Răspuns corect: c) nouă kilometri. „Traseul a avut aproximativ nouă kilometri”. Șase reprezintă numărul de ore, iar douăzeci și patru, numărul de elevi. (2 puncte) · 2p
- 4. Răspuns: Răspuns corect: b) liliecii treziți din hibernare își consumă rezervele de grăsime. Ghidul explică imediat după rugămintea sa că liliecii, „dacă sunt treziți, consumă rezervele de grăsime de care au nevoie până în primăvară”. (2 puncte) · 2p
- 5. Răspuns: 1. A: „După vrun ceas de drum cotit prin strâmtori și desișuri întunecoase”. 2. F: A fost întemeiată de Barbu Craioveanul, ban al Craiovei; Matei Basarab este înmormântat la Arnota. 3. F: „De aici încolo nu mai poți răzbate decât cu piciorul.” 4. A: „am pornit, împreună cu trei profesori”. 5. F: Au vizitat peștera „alături de un ghid autorizat”. 6. A: „am strâns de pe potecă doi saci plini cu sticle și ambalaje lăsate de alți turiști”. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect (6 x 1 punct); notarea a două variante de răspuns pentru același enunț: 0 puncte. · 6p
- 6. Răspuns: Răspuns-model: O trăsătură a tiparului textual descriptiv prezentă în textul 1 este folosirea imaginilor artistice, prin care peisajul este redat cu ajutorul simțurilor. De exemplu, imaginea auditivă din secvența „auzi un vuiet, o gâlgâire de izvoare” îl face pe cititor să audă apa înainte de a vedea priveliștea. Se acceptă orice trăsătură corect precizată și ilustrată, de exemplu: prezența epitetelor și a adjectivelor („zidurile cenușii”, „clădire mare, arătoasă”); ordonarea elementelor în spațiu („Sus, pe brâul muntelui”, „Jos, la poalele muntelui”); predominarea verbelor la prezent („răsar”, „s-așterne”, „se ridică”); prezența figurilor de stil („răsună ca un bocet”). Punctaj: Precizarea trăsăturii: 2 puncte; Ilustrarea trăsăturii cu o secvență relevantă din textul 1: 2 puncte; Respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli: 1 punct; 2 sau mai multe greșeli: 0 puncte): 1 punct; Încadrarea în numărul minim de enunțuri indicat: 1 punct. · 6p
- 7. Răspuns: Răspuns-model: Un element de conținut comun celor două texte este pericolul drumului prin chei, pe lângă prăpăstii. În textul 1, călătorul observă că „Cărări înguste și primejdioase te poartă pe mărgini de prăpăstii”, iar în textul 2 elevii sunt avertizați că „Pe marginea prăpăstiilor, un singur pas greșit poate transforma o excursie într-o întâmplare tristă”. Se acceptă și alte elemente comune, de exemplu: peștera (peștera Sfântului Grigore, respectiv peștera mică vizitată cu ghidul) sau liniștea și sunetele muntelui. Punctaj: Precizarea unui element de conținut comun: 2 puncte; Câte 1 punct pentru prezentarea elementului comun în fiecare text, prin valorificarea unei secvențe relevante (2 x 1 punct): 2 puncte; Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli): 1 punct; Respectarea numărului minim de cuvinte indicat: 1 punct. · 6p
- 8. Răspuns: Răspuns-model: Da, cred că fiecare vizitator este responsabil de locurile prin care trece, pentru că frumusețea naturii se poate pierde ușor din neatenție. În textul 2, elevii strâng de pe potecă „doi saci plini cu sticle și ambalaje lăsate de alți turiști”, iar ghidul le cere să vorbească în șoaptă în peșteră, ca să nu trezească liliecii. Aceste exemple arată că un gest mic, făcut de fiecare dintre noi, păstrează locul curat și viu și pentru cei care vin după noi. Se acceptă și răspunsul negativ, dacă este justificat și valorifică textul 2. Punctaj: Menționarea răspunsului la întrebarea dată: 1 punct; Justificarea răspunsului (justificare adecvată: 1 punct): 1 punct; Valorificarea textului 2 (valorificare adecvată: 2 puncte; încercare de valorificare: 1 punct): 2 puncte; Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli): 1 punct; Încadrarea în numărul de cuvinte indicat: 1 punct. · 6p
- 9. Răspuns: Răspuns-model: Fragmentul din „România pitorească” de Alexandru Vlahuță poate fi asociat cu pastelul „Iarna” de Vasile Alecsandri, pe baza temei comune a naturii. La Vlahuță, peisajul de munte este sălbatic și măreț: „tot muntele e crăpat de sus și până jos”. La Alecsandri, natura este văzută în anotimpul iernii, când zăpada acoperă totul: „Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare”. În ambele texte, natura este privită cu admirație și redată prin imagini vizuale puternice. Punctaj: Numirea unei teme identificate în textul dat (de exemplu: natura, călătoria): 1 punct; Precizarea titlului și a autorului unui text literar asociat, pe baza temei identificate: 1 punct; Prezentarea temei comune, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text (prezentare adecvată: 2 puncte; încercare de prezentare: 1 punct): 2 puncte; Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli): 1 punct; Încadrarea în numărul de cuvinte indicat: 1 punct. · 6p
Subiectul I · B. Limba română · 32p
- 1. Răspuns: Răspuns corect: b) „pră-păs-tii”, „în-tu-ne-coa-se”. Când între două vocale se află două consoane, prima trece la silaba dinainte (păs-tii), iar „oa” este diftong și rămâne în aceeași silabă (coa). (2 puncte) · 2p
- 2. Răspuns: Răspuns corect: b) derivare (1), conversiune (2). „turnulețe” = „turn” + sufixul diminutival „-uleț” (derivare); „dărăpănată” este participiul verbului „a dărăpăna”, folosit ca adjectiv (conversiune). (2 puncte) · 2p
- 3. Răspuns: Răspuns corect: d) nespus de frumoasă. „Negrăit” înseamnă „de nespus”, iar „mândru”, spus despre un loc, are sensul de „frumos”. (2 puncte) · 2p
- 4. Răspuns: Răspuns corect: a) „SUS, pe brâul muntelui din față”; „JOS, la poalele muntelui”. „sus” și „jos” au sensuri opuse. La b și c cuvintele sunt sinonime, iar la d fac parte din aceeași familie lexicală. (2 puncte) · 2p
- 5. Răspuns: Răspuns-model: „toți”: adjectiv pronominal nehotărât; „acestea”: adjectiv pronominal demonstrativ (de apropiere); „cărora”: pronume relativ. Punctaj: Câte 2 puncte pentru precizarea valorii morfologice a fiecărui cuvânt subliniat (3 x 2 puncte). Nu se acordă punctaj pentru identificarea primară (adjectiv, pronume) fără precizarea felului: 6 puncte. · 6p
- 6. Răspuns: Răspuns-model: (1) Să fi urcat elevii până la intrarea în peșteră? (2) Intrarea peșterii era îngustă și umedă. Punctaj: Câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui tip de propoziție cerut (interogativă, respectiv afirmativă): 2 puncte; Utilizarea verbului „a urca” la conjunctiv perfect: 1 punct; Utilizarea substantivului „peșteră” ca atribut substantival genitival: 1 punct; Câte 1 punct pentru respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei în fiecare propoziție (se acordă doar dacă se respectă integral condițiile cerinței): 2 puncte. · 6p
- 7. Răspuns: Răspuns-model: „că liliecii își petrec iarna în peșteri, în hibernare”: subordonată completivă directă; „dacă sunt treziți”: subordonată circumstanțială condițională; „de care au nevoie până în primăvară”: subordonată atributivă. Se acceptă și „(iar) consumă rezervele de grăsime”: subordonată completivă directă (coordonată prin „iar” cu prima completivă directă, având același regent, „a explicat”). Punctaj: Câte 1 punct pentru transcrierea corectă a fiecărei propoziții subordonate (3 x 1 punct): 3 puncte; Câte 1 punct pentru precizarea corectă a felului fiecărei subordonate transcrise (3 x 1 punct): 3 puncte. · 6p
- 8. Răspuns: Răspuns-model: (1) ne-am; (2) copiii; (3) aceeași; (4) ia-ți; (5) fii; (6) niciun. Punctaj: Câte 1 punct pentru fiecare formă corectă (6 x 1 punct): 6 puncte. · 6p
Subiectul al II-lea · 20p
- 1. Barem: CONȚINUT (12 puncte): prezentarea unui tablou de natură, încadrat în timp (anotimp, moment al zilei) și în spațiu (adecvat: 2 puncte; parțial: 1 punct) (2p); Câte 1 punct pentru prezentarea a trei elemente ale peisajului, ordonate după un criteriu (3 x 1 punct) (3p); Câte 1 punct pentru folosirea a două imagini artistice diferite (2 x 1 punct) (2p); Câte 1 punct pentru folosirea a două figuri de stil diferite (2 x 1 punct) (2p); Exprimarea impresiei sau a emoției transmise de peisaj (1p); Respectarea trăsăturilor textului descriptiv: predominarea substantivelor și a adjectivelor, verbe la prezent sau la imperfect, absența unei succesiuni de întâmplări (în totalitate: 2 puncte; parțial: 1 punct) (2p); REDACTARE (8 puncte): marcarea corectă a paragrafelor (1p); Coerența textului (1p); Proprietatea termenilor folosiți (0-2 greșeli) (1p); Corectitudinea gramaticală (0-1 greșeli) (1p); Claritatea exprimării ideilor (1p); Ortografia (0-1 greșeli) (1p); Respectarea normelor de punctuație (0-2 greșeli) (1p); Lizibilitatea (1p) · 20p
Total: 90p + 10p din oficiu = 100 de puncte
Alte teste de antrenament la română
Cerințele greșite au fiecare lecția lor video
Lecții video cu profesori reali, fișe de lucru rezolvate și Profesor AI, pentru toată materia claselor 5-8.
Abonează-te!prima lună 5 lei