Test de antrenament Evaluarea Națională la română, nr. 9
Un test întreg, în structura probei de la examen: 18 cerințe, 90 de puncte plus 10 din oficiu, două ore. E scris de noi, nu e un subiect oficial, așa că îl poți da ca pe o probă nouă. Îl printezi, iar baremul e mai jos, pe pagină. Rezolvarea completă, pas cu pas, ți-o trimitem gratuit pe email.
După ce copilul termină testul, corectați-l împreună cu rezolvarea completă, pas cu pas:
- ✓Toate cele 18 cerințe rezolvate, nu doar răspunsul final
- ✓Punctajul pe fiecare pas, ca la corectarea de la examen
Ce verifică testul și unde se învață
Dacă o cerință iese greșit, reluați lecția video a temei ei. Fiecare cerință de mai jos are tema scrisă lângă ea.
Cerințele testului
Aceleași cerințe ca în PDF.
Textele-suport (textul 1 și textul 2)
Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui, și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl privește, și-n sufletul ei de fugarnică încolțește un simțământ stăruitor de milă pentru ființa fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea înțărcatului venise de mult încă. Și cum se uită așa, cu ochii îndurerați, din pieptul căprioarei scapă ca un muget înăbușit de durere; iedul deschide ochii. Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare și pornește spre țancurile de stâncă din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpăstiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo l-ar fi știut ca lângă dânsa. Dar până la ele erau de străbătut locuri pline de primejdii. Căprioara își azvârle picioarele în fugă fulgerătoare, în salturi îndrăznețe, să încerce puterile iedului. Și iedul i se ține voinicește de urmă; doar la săriturile amețitoare se oprește câte o clipă, ca și cum ar mirosi genunea, apoi se avântă ca o săgeată și, behăind vesel, zburdă de bucurie pe picioarele subțiri ca niște lujere.
Dar trebuiesc să scoboare, să străbată o pădure, ca să urce din nou spre țancuri. Căprioara contenește fuga; pășește încet, prevăzătoare. Trece din poiană în poiană, intră apoi sub bolți de frunze, pe urmă prin hrube adânci de verdeață, până ce pătrunde în inima întunecată, ca un iad, a pădurii.
Și-au mers mult așa, până ce au dat în sfârșit de luminiș. Iedul, bucuros, o ia înainte, sărind. Dar în aceeași clipă căprioara se oprește, ca de-o presimțire, adulmecând. În fața ei, de supt o cetină, ochii lupului străluceau lacomi. Un salt, și iedul ar fi fost sfâșiat. Atunci căprioara dă un zbieret adânc, sfâșietor, cum nu mai scosese încă, și, dintr-un salt, cade în mijlocul luminișului. Lupul, văzând prada mai mare, uită iedul și se repede la ea...
Prăbușită în sânge, la pământ, sub colții fiarei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei. Și numai când acesta, înspăimântat, se topește în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i se tulbură de apa morții.
(Emil Gârleanu, „Căprioara”, din volumul „Din lumea celor care nu cuvântă”; text reprodus după ro.wikisource.org)
Explicații: fugarnică = care fuge mult, iute de picior; înțărcat = despărțirea puiului de laptele mamei; țancuri = vârfuri ascuțite de stâncă; genune = prăpastie; lujere = tulpini subțiri; a conteni = a înceta, a opri; hrube = (aici) adâncituri, locuri întunecoase; cetină = crengi de brad.
TEXTUL 2
„Căpriorul, un locuitor discret al pădurii”
Căpriorul este cel mai mic cervid care trăiește în pădurile din România. Un adult cântărește, de obicei, între douăzeci și treizeci de kilograme și are cam șaptezeci de centimetri înălțime la greabăn. Masculul se numește căprior, femela, căprioară, iar puiul, ied.
Spre deosebire de capra-neagră, care trăiește pe stâncile golașe ale munților înalți, căpriorul preferă marginea pădurilor, poienile și câmpurile din apropiere. Se hrănește cu frunze, muguri, lăstari, ierburi și fructe de pădure. Numai masculii au coarne, pe care le leapădă în fiecare an, toamna târziu sau la începutul iernii, apoi le cresc din nou.
Iezii se nasc la sfârșitul primăverii sau la începutul verii, de cele mai multe ori câte doi. Blana lor este presărată cu pete albe, care îi ajută să se ascundă în iarbă. Petele dispar treptat, în primele luni de viață. În primele săptămâni de viață, iedul stă culcat, nemișcat, în iarba înaltă, iar mama se apropie de el doar ca să-l alăpteze. Astfel, ea nu îi atrage pe dușmani spre locul în care se ascunde puiul. Printre dușmanii naturali ai căpriorului se numără lupul și râsul, iar iezii pot fi atacați și de vulpe.
Specialiștii le recomandă turiștilor un lucru simplu. Dacă găsești un ied singur în iarbă, nu-l atinge, pentru că mama lui se află, de obicei, în apropiere și se întoarce după ce pleacă oamenii. Un pui „salvat” fără motiv din locul lui are șanse mult mai mici să supraviețuiască.
Iedul rămâne alături de mama lui până în primăvara următoare, când aceasta îl alungă, înainte de a naște din nou.
(articol informativ publicat într-o revistă pentru elevi; text scris pentru acest test)
Subiectul I · A. Înțelegerea textelor
38 puncte- 1
Notează, din textul 1, două viețuitoare, altele decât căprioara, care apar în text.
- 2
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Căprioara vrea să-și lase iedul printre țancurile de stâncă, deoarece acolo:
a) iarba este mai bogată.
b) se află alți iezi.
c) este ferit de lup și de vânător.
d) nu ajunge zăpada iarna. - 3
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Lupul se aruncă asupra căprioarei, pentru că:
a) iedul fugise deja departe.
b) vede în ea o pradă mai mare.
c) căprioara îl atacă prima.
d) îl urmărește un vânător. - 4
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Petele albe de pe blana iezilor:
a) rămân toată viața.
b) apar numai iarna.
c) sunt un semn de boală.
d) îi ajută să se ascundă în iarbă. - 5
Notează, pentru fiecare enunț de mai jos, litera A (adevărat) sau F (fals), bazându-te pe informațiile din cele două texte.
1. (Textul 1) La începutul textului, căprioara și iedul stau pe mușchiul gros. ..........
2. (Textul 1) Iedul nu reușește să țină pasul cu mama lui în timpul fugii. ..........
3. (Textul 1) Ca să ajungă la țancuri, cei doi trebuie să străbată o pădure. ..........
4. (Textul 2) Masculii își pierd coarnele în fiecare an. ..........
5. (Textul 2) Căpriorii trăiesc mai ales pe stâncile golașe ale munților înalți. ..........
6. (Textul 2) Iezii se nasc, de obicei, iarna. .......... - 6
Explică, în minimum două enunțuri, semnificația finalului textului 1, prin referire la o secvență relevantă.
Tema: Semnificațiile textului - 7
Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
- 8
Crezi că oamenii ar trebui să intervină atunci când găsesc în pădure un pui de animal sălbatic, aparent singur? Justifică-ți, în 50-100 de cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 2.
- 9
Asociază textul „Căprioara” de Emil Gârleanu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare (morală sau culturală) comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Subiectul I · B. Limba română
32 puncte- 1
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Sunt despărțite corect în silabe ambele cuvinte din seria:
Tema: Fonetică. Despărțirea cuvintelor în silabe
a) „a-du-lme-când”, „mă-tă-soa-să”.
b) „a-dul-me-când”, „mă-tă-so-a-să”.
c) „ad-ul-me-când”, „mă-tă-so-a-să”.
d) „a-dul-me-când”, „mă-tă-soa-să”. - 2
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cuvintele subliniate (scrise cu majuscule) în secvențele „au dat în sfârșit de LUMINIȘ” (1), din textul 1, și „Spre deosebire de CAPRA-NEAGRĂ” (2), din textul 2, s-au format prin:
Tema: Derivarea
a) compunere (1), derivare (2).
b) derivare (1), compunere (2).
c) derivare (1), derivare (2).
d) conversiune (1), compunere (2). - 3
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cuvântul subliniat (scris cu majuscule) în fragmentul „numai când acesta, înspăimântat, se TOPEȘTE în adâncul pădurii” are, în context, sensul de:
a) se lichefiază.
b) dispare din vedere.
c) se îmbolnăvește.
d) se oprește. - 4
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Sunt omonime cuvintele subliniate (scrise cu majuscule) în secvențele din seria:
Tema: Categorii semantice: omonimele și cuvintele polisemantice
a) „căprioara îl linge, și LIMBA ei subțire”; LIMBA română are multe regionalisme.
b) „pășește ÎNCET, prevăzătoare”; Iedul aleargă REPEDE.
c) „dușmanii naturali [...] lupul și RÂSUL”; Se auzea RÂSUL copiilor.
d) „cu ochii ÎNDURERAȚI”; cu o privire TRISTĂ. - 5
Precizează funcția sintactică a fiecărui cuvânt subliniat (scris cu majuscule) în secvențele: „căprioara stă jos, lângă IEDUL EI” și „ACESTA și-a întins capul cu botul mic”.
Tema: Atributul - 6
Alcătuiește o propoziție afirmativă în care substantivul „pădure” să aibă funcția sintactică de complement circumstanțial de loc (1) și o propoziție negativă în care verbul „a fugi” să fie la modul gerunziu (2).
Tema: Circumstanțialul de loc - 7
Transcrie, din fraza următoare, trei propoziții subordonate de feluri diferite, precizând felul fiecăreia: „Dacă găsești un ied singur în iarbă, nu-l atinge, pentru că mama lui se află, de obicei, în apropiere și se întoarce după ce pleacă oamenii.”
Tema: Construcții condiționale - 8
Scrie forma corectă a cuvintelor dintre care trebuie să alegi, în următorul enunț, reprezentând sfatul unui pădurar: „Dacă vezi doi iezi / iezii (1) ascunși în iarbă, stai deoparte / de o parte (2) și nu-i / nui (3) atinge, oricât / ori cât (4) de mult ți-ar / ți ar (5) plăcea să-i / săi (6) mângâi.”
Subiectul al II-lea
20 puncte- 1
Scrie, în 100-150 de cuvinte, rezumatul textului 1. Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar dacă rezumatul are minimum 100 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Tema: Rezumatul
Barem de corectare: testul de antrenament nr. 9 la română
Răspunsul corect la fiecare cerință. Pașii cu punctajul intermediar sunt în rezolvarea trimisă pe email.
Deschide baremul
Subiectul I · A. Înțelegerea textelor · 38p
- 1. Răspuns: Răspuns-model: iedul; lupul (se acceptă și: vânătorul). Punctaj: Câte 1 punct pentru notarea oricăror două viețuitoare menționate în text (iedul, lupul, vânătorul): 2 puncte. · 2p
- 2. Răspuns: Răspuns corect: c) este ferit de lup și de vânător. „Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului”. (2 puncte) · 2p
- 3. Răspuns: Răspuns corect: b) vede în ea o pradă mai mare. „Lupul, văzând prada mai mare, uită iedul și se repede la ea...” (2 puncte) · 2p
- 4. Răspuns: Răspuns corect: d) îi ajută să se ascundă în iarbă. „Blana lor este presărată cu pete albe, care îi ajută să se ascundă în iarbă.” (2 puncte) · 2p
- 5. Răspuns: 1. A: „Pe mușchiul gros [...] căprioara stă jos, lângă iedul ei.” 2. F: „Și iedul i se ține voinicește de urmă”. 3. A: „Dar trebuiesc să scoboare, să străbată o pădure, ca să urce din nou spre țancuri.” 4. A: „Numai masculii au coarne, pe care le leapădă în fiecare an”. 5. F: Pe stânci trăiește capra-neagră; căpriorul preferă marginea pădurilor, poienile și câmpurile. 6. F: „Iezii se nasc la sfârșitul primăverii sau la începutul verii”. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect (6 x 1 punct); notarea a două variante de răspuns pentru același enunț: 0 puncte. · 6p
- 6. Răspuns: Răspuns-model: Finalul textului arată sacrificiul suprem al mamei, care își dă viața pentru a-și salva puiul. Căprioara simte durerea abia după ce se asigură că iedul a scăpat: „numai când acesta, înspăimântat, se topește în adâncul pădurii, căprioara simte durerea”. Astfel, iubirea de mamă este mai puternică decât frica și decât suferința. Punctaj: Explicarea semnificației finalului (adecvat: 2 puncte; încercare de explicare: 1 punct): 2 puncte; Referirea la o secvență relevantă din final: 2 puncte; Respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli): 1 punct; Încadrarea în numărul minim de enunțuri indicat: 1 punct. · 6p
- 7. Răspuns: Răspuns-model: Un element de conținut comun celor două texte este grija mamei pentru pui. În textul 1, căprioara simte „un simțământ stăruitor de milă pentru ființa fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei”. În textul 2, aflăm că, în primele săptămâni, căprioara se apropie de ied „doar ca să-l alăpteze”, ca să nu îi atragă pe dușmani spre ascunzătoarea lui. Se acceptă și alte elemente comune, de exemplu: lupul ca dușman al căprioarei, despărțirea puiului de mamă, pădurea. Punctaj: Precizarea unui element de conținut comun: 2 puncte; Câte 1 punct pentru prezentarea elementului comun în fiecare text, prin valorificarea unei secvențe relevante (2 x 1 punct): 2 puncte; Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli): 1 punct; Respectarea numărului minim de cuvinte indicat: 1 punct. · 6p
- 8. Răspuns: Răspuns-model: Nu, cred că oamenii nu ar trebui să intervină, pentru că de multe ori ajutorul lor face mai mult rău. Textul 2 explică faptul că iedul stă ascuns în iarbă, iar mama lui se află, de obicei, în apropiere și se întoarce după ce pleacă oamenii. Un pui „salvat” fără motiv are șanse mult mai mici să supraviețuiască. De aceea, cel mai bine este să ne îndepărtăm și, dacă puiul pare rănit, să anunțăm un specialist. Se acceptă și răspunsul afirmativ, dacă este justificat și valorifică textul 2. Punctaj: Menționarea răspunsului la întrebarea dată: 1 punct; Justificarea răspunsului (justificare adecvată: 1 punct): 1 punct; Valorificarea textului 2 (valorificare adecvată: 2 puncte; încercare de valorificare: 1 punct): 2 puncte; Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli): 1 punct; Încadrarea în numărul de cuvinte indicat: 1 punct. · 6p
- 9. Răspuns: Răspuns-model: O valoare comună este iubirea de mamă. În „Căprioara” de Emil Gârleanu, căprioara sare în mijlocul luminișului și atrage lupul asupra ei, ca să-și salveze iedul. În poezia „Mama” de George Coșbuc, mama se gândește necontenit la fiul plecat departe și mărturisește: „Să-l văd venind, / Aș mai trăi o viață.” În ambele texte, gândul mamei este mereu la copilul ei, pe care îl iubește mai mult decât propria viață. Punctaj: Numirea unei valori identificate în textul dat (de exemplu: iubirea maternă, sacrificiul, curajul): 1 punct; Precizarea titlului și a autorului unui text literar asociat, pe baza valorii identificate: 1 punct; Prezentarea valorii comune, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text (prezentare adecvată: 2 puncte; încercare de prezentare: 1 punct): 2 puncte; Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli): 1 punct; Încadrarea în numărul de cuvinte indicat: 1 punct. · 6p
Subiectul I · B. Limba română · 32p
- 1. Răspuns: Răspuns corect: d) „a-dul-me-când”, „mă-tă-soa-să”. O consoană între vocale trece la silaba următoare (a-dul), două consoane se despart (dul-me), iar diftongul „oa” nu se desparte (soa). (2 puncte) · 2p
- 2. Răspuns: Răspuns corect: b) derivare (1), compunere (2). „luminiș” = „lumină” + sufixul „-iș” (derivare); „capră-neagră”, nume de animal, s-a format din două cuvinte legate prin cratimă (compunere). (2 puncte) · 2p
- 3. Răspuns: Răspuns corect: b) dispare din vedere. Verbul este folosit cu sens figurat: iedul fuge și dispare în adâncul pădurii. (2 puncte) · 2p
- 4. Răspuns: Răspuns corect: c) „dușmanii naturali [...] lupul și RÂSUL”; Se auzea RÂSUL copiilor. „râs” (animal) și „râs” (manifestare a veseliei) au aceeași formă, dar sensuri fără legătură între ele. La a este un cuvânt polisemantic (sensurile sunt înrudite), la b sunt antonime, la d sinonime. (2 puncte) · 2p
- 5. Răspuns: Răspuns-model: „iedul”: complement circumstanțial de loc; „ei”: atribut pronominal genitival; „acesta”: subiect. Punctaj: Câte 2 puncte pentru precizarea funcției sintactice a fiecărui cuvânt subliniat (3 x 2 puncte): 6 puncte. · 6p
- 6. Răspuns: Răspuns-model: (1) Iedul s-a ascuns în pădure. (2) Iedul nu a obosit deloc, fugind după mama lui. La (1) se acceptă orice construcție în care „pădure” este complement circumstanțial de loc (de exemplu „Căprioarele trăiesc în pădure.”); nu se acceptă construcțiile în care „pădure” este atribut, ca în „la marginea pădurii”. Punctaj: Câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui tip de propoziție cerut (afirmativă, respectiv negativă): 2 puncte; Utilizarea substantivului „pădure” ca complement circumstanțial de loc: 1 punct; Utilizarea verbului „a fugi” la gerunziu: 1 punct; Câte 1 punct pentru respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei în fiecare propoziție (se acordă doar dacă se respectă integral condițiile cerinței): 2 puncte. · 6p
- 7. Răspuns: Răspuns-model: „Dacă găsești un ied singur în iarbă”: subordonată circumstanțială condițională; „pentru că mama lui se află, de obicei, în apropiere”: subordonată circumstanțială de cauză; „după ce pleacă oamenii”: subordonată circumstanțială de timp. Pentru subordonata cauzală se acceptă și „și se întoarce” (circumstanțială de cauză, coordonată copulativ cu prima cauzală). Punctaj: Câte 1 punct pentru transcrierea corectă a fiecărei propoziții subordonate (3 x 1 punct): 3 puncte; Câte 1 punct pentru precizarea corectă a felului fiecărei subordonate (3 x 1 punct): 3 puncte. · 6p
- 8. Răspuns: Răspuns-model: (1) iezi; (2) deoparte; (3) nu-i; (4) oricât; (5) ți-ar; (6) să-i. Punctaj: Câte 1 punct pentru fiecare formă corectă (6 x 1 punct): 6 puncte. · 6p
Subiectul al II-lea · 20p
- 1. Barem: CONȚINUT (12 puncte): formularea ideilor importante, dovedind înțelegerea completă a textului, cu menționarea personajelor (adecvat: 6 puncte; parțial: 3 puncte) (6p); Prezentarea evenimentelor în succesiune logică (în totalitate: 2 puncte; parțial: 1 punct) (2p); Respectarea regulilor rezumatului: persoana a III-a (1 punct); ideile exprimate cu propriile cuvinte, fără citate (1 punct); verbe la moduri și timpuri adecvate (1 punct); ton neutru, obiectiv (1 punct) (4p); REDACTARE (8 puncte): marcarea corectă a paragrafelor (1p); Coerența textului (1p); Proprietatea termenilor folosiți (0-2 greșeli) (1p); Corectitudinea gramaticală (0-1 greșeli) (1p); Claritatea exprimării ideilor (1p); Ortografia (0-1 greșeli) (1p); Respectarea normelor de punctuație (0-2 greșeli) (1p); Lizibilitatea (1p) · 20p
Total: 90p + 10p din oficiu = 100 de puncte
Alte teste de antrenament la română
Cerințele greșite au fiecare lecția lor video
Lecții video cu profesori reali, fișe de lucru rezolvate și Profesor AI, pentru toată materia claselor 5-8.
Abonează-te!prima lună 5 lei