Test de antrenament Evaluarea Națională la română, nr. 10
Un test întreg, în structura probei de la examen: 18 cerințe, 90 de puncte plus 10 din oficiu, două ore. E scris de noi, nu e un subiect oficial, așa că îl poți da ca pe o probă nouă. Îl printezi, iar baremul e mai jos, pe pagină. Rezolvarea completă, pas cu pas, ți-o trimitem gratuit pe email.
După ce copilul termină testul, corectați-l împreună cu rezolvarea completă, pas cu pas:
- ✓Toate cele 18 cerințe rezolvate, nu doar răspunsul final
- ✓Punctajul pe fiecare pas, ca la corectarea de la examen
Ce verifică testul și unde se învață
Dacă o cerință iese greșit, reluați lecția video a temei ei. Fiecare cerință de mai jos are tema scrisă lângă ea.
Cerințele testului
Aceleași cerințe ca în PDF.
Textele-suport (textul 1 și textul 2)
Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme.
Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere.
Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei.
Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori.
Cine trânti poarta?
― Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului!
Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mânele lui „tata-moșu”.
― Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările?
― Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi.
― Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară?
― Zboară, zise băiatul, dar pe jos.
Bătrânul coprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat.
― O, voinicii moșului!...
Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare.
― Tată-moșule, da' cocorii un' se duc când se duc?
― În țara cocorilor.
― În țara cocorilor?
― Da.
― Dar rândunelile un' se duc când se duc?
― În țara rândunelilor.
― În țara rândunelilor?
― Da.
― Tată-moșule, aș vrea să-mi crească și mie aripi și să zbor sus de tot, până în slava cerului, zise băiatul netezindu-i barba.
― Dacă ți-o crește ție aripi, zise fata, mie să-mi prinzi o presură și un sticlete.
― Da... hâ... hâ... poi ce fel... și mie?
Fata se întristă.
Bătrânul o mângâie și zise băiatului:
― Bine, să prinzi și pentru tine, să prinzi și pentru ea.
― Ție două și mie două... nu e-așa, tată-moșule?
― Firește, ție două, lui două și mie una.
― Vrei și tu, tată-moșule? întrebă băiatul cu mândrie.
― Cum de nu?! Mie un scatiu.
Ce fericiți sunt!
Băiatul încălecă pe un genuchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. Copiii bat în palme. Bunicul le cântă „Măi cazace, căzăcele, ce cați noaptea prin argele”...
O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copiii tăcură din râs și bunicul din cântec.
E muma lor și fata lui.
Cum îl văzu, începu:
― I... tată, și d-ta... iar îi răzgâi... o să ți să suie în cap...
Bunicul ridică mâna în sus, aducând deștele ca un preot care binecuvintează, și zise prelung:
― Lăsați pe copii să vie la mine!
― Biiine, tată, biiine... dar știi... o, bată-i focul de copii!...
Femeia intră în casă.
― Să-i bată norocul și sănătatea, șopti moșul ca și cum ar fi mustrat pe cineva, și sărută în creștetul capului și pe unul, și pe altul.
Și iar începu râsul, și jocul, și cântecul.
Se osteni bunicul. Stătu din joc. Copiii începură să-l mângâie.
Din vorbă în vorbă, copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului.
― Partea asta este a mea.
― Și partea asta, a mea!
― Mustața asta este a mea.
― Și asta, a mea!
La barbă se-ncurcară. Bunicul îi împăcă, zicându-le:
― Pe din două.
Și copiii o și dăspicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi.
― Jumătate mie.
― Și jumătate mie.
Și după ce o împărțiră frățește, începu lauda.
Băiatul:
― Mustața mea e mai lungă.
Fata:
― Ba a mea e mai lungă!
Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă.
Pe bunic îl trecură lacrâmile, dar tăcu și-i împăcă zicându-le:
― Amândouă sunt dopotrivă.
― Ș-a mea, ș-a ei!
― Ș-a mea, ș-a lui!
La obraji cearta se aprinse mai tare.
― Partea mea e mai frumoasă.
― Ba a mea, că e mai albă!
Bunicul zâmbi.
― Ba a mea, că e mai caldă!
― Ba a mea, că e mai dulce!
― Ba a mea, că nu e ca a ta!
― Ba a mea, că are un ochi mai verde!
― Ba a mea, că are un ochi și mai verde!
Bunicul abia se ținea de râs.
― Ba a mea!
― Ba a mea!
Și băiatul, înfuriindu-se, trase o palmă în partea fetei.
Fata țipă, sări de pe genuchiul bătrânului, se repezi și trase o palmă în partea băiatului.
Băiatul, cu lacrâmile în ochi, sărută partea lui, și fata, suspinând pe a ei.
Mama lor ieși pe ușe și întrebă restit:
― Ce e asta, vermi neadormiți!
Obrajii bunicului erau roșii și calzi. Și surâzând fericit, răspunse fie-sei:
― Lăsați pe copii să vie la mine!
(Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Bunicul”, publicată în 1893; text reprodus după ro.wikisource.org)
Explicații: bucălai = dolofani; fincă = fiindcă; poi = păi; presură, sticlete, scatiu = păsări cântătoare; genuchi = genunchi; doniți = vase de lemn pentru apă; muma = mama; a răzgâia = a răsfăța; deștele = degetele; a dăspica = a despica, a despărți în două; lacrâmile = lacrimile; ușe = ușă; restit = răstit; fie-sei = fiicei sale.
TEXTUL 2
De ce m-ați dus de lângă voi,
De ce m-ați dus de-acasă?
Să fi rămas fecior la plug,
Să fi rămas la coasă.
Atunci eu nu mai rătăceam
Pe-atâtea căi răzlețe,
Și-aveați și voi în curte-acum
Un stâlp la bătrânețe.
M-aș fi-nsurat când isprăveam
Cu slujba la-mpăratul,
Mi-ar fi azi casa-n rând cu toți...
Cum m-ar cinsti azi satul...
Câți ai avea azi dumneata
Nepoți, să-ți zică: „Moșu...”
Le-ai spune spuză de povești...
Cu Împăratul Roșu...
. . . . . . . . . . . . . .
Așa... vă treceți, bieți bătrâni,
Cu rugi la Preacurata,
Și plânge mama pe ceaslov,
Și-n barbă plânge tata...
(Octavian Goga, „Bătrâni”; text reprodus după ro.wikisource.org)
Explicații: fecior = (aici) flăcău, tânăr; răzlețe = rătăcite, depărtate; slujba la-mpăratul = serviciul militar; spuză de = foarte multe; Preacurata = Maica Domnului; ceaslov = carte de rugăciuni.
Subiectul I · A. Înțelegerea textelor
38 puncte- 1
Notează, din textul 1, două păsări despre care vorbesc copiii cu bunicul.
- 2
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. La începutul textului, bunicul stă pe prispă și:
a) numără florile care cad din salcâmi.
b) lucrează în grădină.
c) citește o carte.
d) se joacă deja cu nepoții. - 3
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Mama copiilor intră pe poartă aducând:
a) flori de salcâm.
b) un coș cu pâine.
c) lemne pentru foc.
d) două doniți de apă. - 4
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Eul liric regretă, în primul rând, că:
a) nu a plecat mai devreme de acasă.
b) a fost dus departe de casa părintească.
c) nu a învățat să citească.
d) a vândut pământul părinților. - 5
Notează, pentru fiecare enunț de mai jos, litera A (adevărat) sau F (fals), bazându-te pe informațiile din cele două texte.
1. (Textul 1) Bunicul are pletele albe și crețe. ..........
2. (Textul 1) Fetița îi cere fratelui ei să-i prindă o presură și un sticlete. ..........
3. (Textul 1) Bunicul își dorește să primească o rândunică. ..........
4. (Textul 2) Eul liric crede că, dacă ar fi rămas acasă, părinții ar fi avut un sprijin la bătrânețe. ..........
5. (Textul 2) Eul liric s-a însurat imediat după ce a terminat slujba la împărat. ..........
6. (Textul 2) În ultima strofă, mama plânge pe ceaslov. .......... - 6
Precizează, în minimum două enunțuri, o trăsătură a tiparului textual dialogat, identificată în textul 1, ilustrând-o cu o secvență relevantă.
Tema: Rolul dialogului. Dialogul în textul scris - 7
Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
- 8
Crezi că bunicii au un rol important în viața copiilor? Justifică-ți, în 50-100 de cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 1.
- 9
Asociază poezia „Bătrâni” de Octavian Goga cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o temă comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Tema: Textul liric. Actualizarea cunoștințelor
Subiectul I · B. Limba română
32 puncte- 1
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Conțin triftong ambele cuvinte din seria:
Tema: Fonetică. Diftongul, triftongul și hiatul
a) „aripi”, „păsări”.
b) „rândunele”, „mâine”.
c) „leoaică”, „creioane”.
d) „cocoș”, „voinic”. - 2
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cuvintele subliniate (scrise cu majuscule) în secvențele „Bunicul abia se ținea de RÂS” (1) și „o, bată-vă norocul, COCOȘEII moșului!” (2) s-au format prin:
Tema: Conversiunea
a) derivare (1), derivare (2).
b) compunere (1), derivare (2).
c) conversiune (1), derivare (2).
d) conversiune (1), compunere (2). - 3
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Secvența subliniată (scrisă cu majuscule) în fragmentul „Se osteni bunicul. STĂTU DIN JOC.” are sensul de:
a) a continuat jocul.
b) s-a oprit din joc.
c) a stat în picioare.
d) a început un joc nou. - 4
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Verbul „a ninge” are sens figurat în secvența:
Tema: Sensurile cuvintelor: sens propriu și sens figurat
a) „peste toate au NINS anii mulți și grei”.
b) A NINS toată noaptea peste sat.
c) Mâine va NINGE la munte.
d) NINGEA liniștit peste grădină. - 5
Precizează valoarea morfologică a fiecărui cuvânt subliniat (scris cu majuscule) în secvențele: „Partea ASTA este a mea.”, „Și partea asta, A MEA!” și „AMÂNDOUĂ sunt dopotrivă.”
Tema: Pronumele și adjectivul pronominal posesiv - 6
Alcătuiește o propoziție interogativă în care substantivul „bunic” să fie în cazul vocativ (1) și o propoziție afirmativă în care adjectivul „fericit” să fie la gradul superlativ absolut (2).
- 7
Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora: „Dacă ți-o crește ție aripi, zise fata, mie să-mi prinzi o presură și un sticlete.”
Tema: Construcții incidente - 8
Scrie forma corectă a cuvintelor dintre care trebuie să alegi, în următorul enunț, reprezentând mesajul unui nepot către bunicul său: „Bunicule, mi-ar place / mi-ar plăcea (1) să vi / să vii (2) la noi de Paști. De când / Decând (3) ai plecat, nu mă mai joc în grădină. Ți-am / Ți am (4) pregătit o surpriză, dar n-o / no (5) să-ți spun ce este, ca să nu-ți stric de loc / deloc (6) bucuria.”
Subiectul al II-lea
20 puncte- 1
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre bunic și nepotul său (băiatul), personaje din textul 1, „Bunicul” de Barbu Ștefănescu Delavrancea. În compunerea ta, vei avea în vedere: prezentarea statutului fiecăruia dintre cele două personaje; precizarea naturii relației dintre ele; prezentarea a două mijloace de caracterizare, relevante pentru relația dintre personaje; ilustrarea relației prin două secvențe comentate; o structură adecvată (introducere, cuprins, încheiere). Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar dacă textul are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Tema: Caracterizarea personajului
Barem de corectare: testul de antrenament nr. 10 la română
Răspunsul corect la fiecare cerință. Pașii cu punctajul intermediar sunt în rezolvarea trimisă pe email.
Deschide baremul
Subiectul I · A. Înțelegerea textelor · 38p
- 1. Răspuns: Răspuns-model: cocorii; rândunelele (se acceptă și: rațele, presura, sticletele, scatiul). Punctaj: Câte 1 punct pentru notarea oricăror două păsări menționate în text: 2 puncte. · 2p
- 2. Răspuns: Răspuns corect: a) numără florile care cad din salcâmi. „Bunicul stă pe prispă. [...] Înnumără florile care cad.” (2 puncte) · 2p
- 3. Răspuns: Răspuns corect: d) două doniți de apă. „O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă.” (2 puncte) · 2p
- 4. Răspuns: Răspuns corect: b) a fost dus departe de casa părintească. Poezia începe cu întrebarea: „De ce m-ați dus de lângă voi, / De ce m-ați dus de-acasă?” (2 puncte) · 2p
- 5. Răspuns: 1. A: „Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe”. 2. A: „mie să-mi prinzi o presură și un sticlete”. 3. F: Bunicul cere „un scatiu”. 4. A: „Și-aveați și voi în curte-acum / Un stâlp la bătrânețe.” 5. F: Forma „M-aș fi-nsurat” arată o dorință neîmplinită: eul liric nu s-a însurat. 6. A: „Și plânge mama pe ceaslov”. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect (6 x 1 punct); notarea a două variante de răspuns pentru același enunț: 0 puncte. · 6p
- 6. Răspuns: Răspuns-model: O trăsătură a tiparului textual dialogat este succesiunea de replici ale personajelor, marcate prin linie de dialog. De exemplu, întrebarea fetiței, „Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările?”, este urmată imediat de răspunsul bunicului: „Fincă au aripi”. Se acceptă și alte trăsături: prezența verbelor de declarație („zise fetița”, „răspunse bătrânul”); alternanța persoanelor I și a II-a; prezența enunțurilor interogative și exclamative. Punctaj: Precizarea trăsăturii: 2 puncte; Ilustrarea trăsăturii cu o secvență relevantă din textul 1: 2 puncte; Respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli): 1 punct; Încadrarea în numărul minim de enunțuri indicat: 1 punct. · 6p
- 7. Răspuns: Răspuns-model: Un element de conținut comun celor două texte este bătrânețea și legătura dintre bunici și nepoți. În textul 1, bunicul are pletele albe, iar „peste toate au nins anii mulți și grei”, însă nepoții îi aduc bucurie. În textul 2, eul liric regretă că părinții lui nu au nepoți care să le spună „Moșu...” și plâng singuri: „vă treceți, bieți bătrâni”. Se acceptă și alte elemente comune, de exemplu: familia, casa părintească, lacrimile bătrânilor. Punctaj: Precizarea unui element de conținut comun: 2 puncte; Câte 1 punct pentru prezentarea elementului comun în fiecare text, prin valorificarea unei secvențe relevante (2 x 1 punct): 2 puncte; Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli): 1 punct; Respectarea numărului minim de cuvinte indicat: 1 punct. · 6p
- 8. Răspuns: Răspuns-model: Da, cred că bunicii au un rol important în viața copiilor, pentru că le oferă răbdare, blândețe și timp. În textul 1, bunicul răspunde cu răbdare la toate întrebările nepoților despre păsări, îi joacă pe genunchi și le cântă. Chiar și atunci când copiii îl trag de mustăți până îi dau lacrimile, el nu se supără și îi apără în fața mamei: „Lăsați pe copii să vie la mine!” Astfel, bunicii le dăruiesc copiilor siguranța că sunt iubiți. Se acceptă și răspunsul negativ, dacă este justificat și valorifică textul 1. Punctaj: Menționarea răspunsului la întrebarea dată: 1 punct; Justificarea răspunsului (justificare adecvată: 1 punct): 1 punct; Valorificarea textului 1 (valorificare adecvată: 2 puncte; încercare de valorificare: 1 punct): 2 puncte; Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli): 1 punct; Încadrarea în numărul de cuvinte indicat: 1 punct. · 6p
- 9. Răspuns: Răspuns-model: Poezia „Bătrâni” de Octavian Goga poate fi asociată cu „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, pe baza temei comune a casei părintești. În poezia lui Goga, eul liric plecat în lume se întreabă cu durere: „De ce m-ați dus de-acasă?”. La Creangă, naratorul își amintește cu drag de satul copilăriei: „Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre”. În ambele texte, casa părintească este locul iubit, spre care gândul se întoarce mereu. Punctaj: Numirea unei teme identificate în textul dat (de exemplu: familia, casa părintească, bătrânețea): 1 punct; Precizarea titlului și a autorului unui text literar asociat, pe baza temei identificate: 1 punct; Prezentarea temei comune, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text (prezentare adecvată: 2 puncte; încercare de prezentare: 1 punct): 2 puncte; Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0-1 greșeli): 1 punct; Încadrarea în numărul de cuvinte indicat: 1 punct. · 6p
Subiectul I · B. Limba română · 32p
- 1. Răspuns: Răspuns corect: c) „leoaică”, „creioane”. „le-oai-că” conține triftongul „oai”, iar „cre-ioa-ne” conține triftongul „ioa”. „mâine” și „voinic” conțin doar diftongi. (2 puncte) · 2p
- 2. Răspuns: Răspuns corect: c) conversiune (1), derivare (2). Substantivul „râs” provine din forma verbului „a râde” (conversiune); „cocoșei” = „cocoș” + sufixul diminutival „-el” (derivare). (2 puncte) · 2p
- 3. Răspuns: Răspuns corect: b) s-a oprit din joc. Bunicul obosește și se oprește din joacă; „a sta din” înseamnă „a înceta”. (2 puncte) · 2p
- 4. Răspuns: Răspuns corect: a) „peste toate au NINS anii mulți și grei”. Anii nu „ning” la propriu: imaginea sugerează că bătrânețea i-a albit părul și barba bunicului. (2 puncte) · 2p
- 5. Răspuns: Răspuns-model: „asta”: adjectiv pronominal demonstrativ; „a mea”: pronume posesiv; „amândouă”: numeral colectiv (cu valoare substantivală). Punctaj: Câte 2 puncte pentru precizarea valorii morfologice a fiecărui cuvânt sau grup de cuvinte subliniat (3 x 2 puncte). Nu se acordă punctaj pentru identificarea primară (adjectiv, pronume, numeral) fără precizarea felului: 6 puncte. · 6p
- 6. Răspuns: Răspuns-model: (1) Bunicule, ne spui o poveste? (2) Bunicul era foarte fericit. Punctaj: Câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui tip de propoziție cerut (interogativă, respectiv afirmativă): 2 puncte; Utilizarea substantivului „bunic” în cazul vocativ: 1 punct; Utilizarea adjectivului „fericit” la superlativ absolut: 1 punct; Câte 1 punct pentru respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei în fiecare propoziție (se acordă doar dacă se respectă integral condițiile cerinței): 2 puncte. · 6p
- 7. Răspuns: Răspuns-model: „Dacă ți-o crește ție aripi”: propoziție subordonată circumstanțială condițională; „zise fata”: propoziție principală incidentă; „mie să-mi prinzi o presură și un sticlete”: propoziție principală (regenta condiționalei). Punctaj: Câte 1 punct pentru transcrierea corectă a fiecărei propoziții (3 x 1 punct): 3 puncte; Câte 1 punct pentru precizarea corectă a felului fiecărei propoziții (3 x 1 punct): 3 puncte. · 6p
- 8. Răspuns: Răspuns-model: (1) mi-ar plăcea; (2) să vii; (3) De când; (4) Ți-am; (5) n-o; (6) deloc. Punctaj: Câte 1 punct pentru fiecare formă corectă (6 x 1 punct): 6 puncte. · 6p
Subiectul al II-lea · 20p
- 1. Barem: CONȚINUT (12 puncte): câte 1 punct pentru prezentarea statutului fiecăruia dintre cele două personaje (2 x 1 punct) (2p); Precizarea naturii relației dintre personaje (de exemplu: relație de iubire, de încredere și de ocrotire) (adecvat: 2 puncte; schematic: 1 punct) (2p); Câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăruia dintre cele două mijloace de caracterizare, relevante pentru relație: numirea mijlocului (1 punct) și ilustrarea lui cu o secvență (1 punct) (2 x 2 puncte) (4p); Câte 1 punct pentru ilustrarea relației prin fiecare dintre cele două secvențe comentate (2 x 1 punct) (2p); Respectarea structurii compunerii: introducere, cuprins, încheiere (în totalitate: 2 puncte; parțial: 1 punct) (2p); REDACTARE (8 puncte): marcarea corectă a paragrafelor (1p); Coerența textului (1p); Proprietatea termenilor folosiți (0-2 greșeli) (1p); Corectitudinea gramaticală (0-1 greșeli) (1p); Claritatea exprimării ideilor (1p); Ortografia (0-1 greșeli) (1p); Respectarea normelor de punctuație (0-2 greșeli) (1p); Lizibilitatea (1p) · 20p
Total: 90p + 10p din oficiu = 100 de puncte
Alte teste de antrenament la română
Cerințele greșite au fiecare lecția lor video
Lecții video cu profesori reali, fișe de lucru rezolvate și Profesor AI, pentru toată materia claselor 5-8.
Abonează-te!prima lună 5 lei