Știi acel moment când vrei să afli dacă un colț este perfect drept, dar n-ai riglă cu unghi? Ei bine, teorema lui Pitagora îți dă puterea să rezolvi exact asta — și multe altele. Lecția aceasta te poartă pas cu pas prin triunghiul dreptunghic: cum arată, ce proprietăți îl definesc și cum funcționează celebra relație dintre catetele și ipotenuza lui. Vei vedea și reciproca teoremei lui Pitagora — adică cum folosești aceeași formulă ca să verifici dacă un triunghi oarecare este sau nu dreptunghic. Util la teze, la olimpiade și, surprinzător, în viața reală.
Enunț
Un triunghi are laturile de lungimi cm, cm și cm. Verifică dacă triunghiul este dreptunghic și, dacă da, identifică ipotenuza.
Rezolvare
Verificăm dacă suma pătratelor celor două laturi mai mici este egală cu pătratul celei mai mari:
Explicație
Reciproca teoremei lui Pitagora spune că, dacă , atunci triunghiul este dreptunghic, iar este ipotenuza — latura din fața unghiului drept, deci cea mai mare. Am calculat pătratele pe rând și le-am comparat. Egalitatea s-a verificat, deci concluzia vine direct din teoremă.
Ipotenuza este mereu latura din fața unghiului drept — și este automat cea mai lungă dintre cele trei laturi. Catetele sunt celelalte două laturi, cele care formează unghiul drept. Dacă nu știi unde e unghiul drept, caută latura cea mai mare: aceea e candidata la ipotenuză, iar apoi verifici cu .
Scrii formula și înlocuiești ce știi. Dacă lipsește o catetă, o muți în stânga: . Dacă lipsește ipotenuza, calculezi direct . La final nu uita să extragi radical: . Greșeala clasică e să uiți radicalul — atenție!
Nu chiar. Teorema spune: „dacă triunghiul e dreptunghic, atunci .” Reciproca merge invers: „dacă , atunci triunghiul este dreptunghic.” În matematică, o teoremă și reciproca ei se demonstrează separat — una nu o implică automat pe cealaltă. La Pitagora, din fericire, ambele sunt adevărate.