Modulul dintr-o inecuație poate părea intimidant la prima vedere, dar odată ce înțelegi logica din spatele lui, totul devine surprinzător de clar. Lecția aceasta te ghidează pas cu pas prin rezolvarea inecuațiilor cu modul — ce înseamnă valoarea absolută într-o inecuație, cum o „descompui” în două cazuri și cum scrii corect mulțimea soluțiilor. Vei vedea că există un tipar simplu pe care îl poți aplica de fiecare dată, indiferent dacă la test apare sau ceva mai complicat. Dacă ți s-a întâmplat să știi să rezolvi ecuații cu modul, dar să te blochezi imediat ce apare un semn de inegalitate — exact pentru asta e această lecție.
Enunț
Rezolvă inecuația și reprezintă soluțiile pe axa numerelor.
Rezolvare
Aplicăm definiția: , apoi rezolvăm inecuația dublă.
Explicație
Cheia e transformarea: când modulul e mai mic sau egal cu un număr pozitiv, scriem o inecuație dublă — expresia din modul stă „prinsă” între și . De acolo lucrăm ca la orice inecuație: adunăm 6 în tot șirul, apoi împărțim prin 3. Soluția se marchează pe axă ca un segment plin între cele două capete.
Uită-te la semnul inegalității față de modul: dacă e „mai mic” ( sau ), scrii inecuația dublă — expresia stă între două valori. Dacă e „mai mare” ( sau ), scrii două ramuri separate unite prin „sau”. Un mic truc: „mai mic = înăuntru”, „mai mare = în afară”.
Exact la fel ca la orice inecuație cu fracții: aduci la același numitor sau înmulțești tot șirul cu numitorul comun. Atenție — dacă înmulțești cu un număr negativ, sensul inegalității se întoarce. Modulul nu schimbă regulile de bază ale inecuațiilor, doar adaugă pasul de descompunere la început.
Forma de scriere contează! Soluția unui interval se scrie ca sau , nu ca două inegalități separate fără legătură. Pentru reuniuni se folosește simbolul . Verifică în lecție cum se notează corect — sunt două-trei forme acceptate și merită să le știi pe toate.