• 9 secțiuni
  • 144 de lecții
  • 10 săptămâni
Extinde toate secțiunileRestrânge toate secțiunile
  • CAPITOLUL 1
    MULȚIMI
    6
    • 1.1
      1. Mulțimi. Descriere, notații, reprezentări.
    • 1.2
      2. Mulțimi. Descriere, notații, reprezentări. Partea 2 – Exerciții.
    • 1.3
      3. Relații între mulțimi. Egalitate. Incluziune. Submulțimi.
    • 1.4
      4. Operații cu mulțimi.
    • 1.5
      5. Operații cu mulțimi. Partea 2 – Exerciții.
    • 1.6
      6. Operații cu mulțimi. Partea 3. Exerciții – mulțimi disjuncte.
  • CAPITOLUL 2
    DIVIZIBILITATEA NUMERELOR NATURALE
    9
    • 2.1
      1. Divizibilitatea numerelor naturale. Descompunerea numerelor naturale în produse de numere prime.
    • 2.2
      2. Determinarea c.m.m.d.c. Numere prime între ele.
    • 2.3
      3. C.m.m.d.c. Exerciții și probleme.
    • 2.4
      4. Determinarea c.m.m.m.c. Cel mai mic multiplu comun.
    • 2.5
      5. C.m.m.m.c. Exerciții și probleme.
    • 2.6
      6. Proprietăți ale relației de divizibilitate în mulțimea numerelor naturale.
    • 2.7
      7. Proprietăți ale relației de divizibilitate. Partea 2 – Exerciții.
    • 2.8
      8. Proprietăți ale relației de divizibilitate. Partea 3 – Exerciții.
    • 2.9
      9. Proprietăți ale relației de divizibilitate. Partea 4 – Exerciții. Nivel sporit de dificultate.
  • CAPITOLUL 3
    RAPOARTE ȘI PROPORȚII
    11
    • 3.1
      1. Rapoarte.
    • 3.2
      2. Procente.
    • 3.3
      3. Proporții.
    • 3.4
      4. Proporții. Proprietatea fundamentală a proporțiilor – Exerciții.
    • 3.5
      5. Aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporție.
    • 3.6
      6. Proporții derivate. Șir de rapoarte egale.
    • 3.7
      7. Proporții derivate. Șir de rapoarte egale. Partea 2 – Exerciții.
    • 3.8
      8. Mărimi direct proporționale. Mărimi invers proporționale. Regula de trei simplă.
    • 3.9
      9. Mărimi direct proporționale. Exerciții și probleme.
    • 3.10
      10. Mărimi invers proporționale. Exerciții și probleme.
    • 3.11
      12. Probabilități.
  • CAPITOLUL 4
    NOȚIUNI GEOMETRICE FUNDAMENTALE
    21
    • 4.1
      1. Unghiul. Recapitulare.
    • 4.2
      2. Unghiuri opuse la vârf.
    • 4.3
      3. Unghiuri în jurul unui punct.
    • 4.4
      4. Unghiuri adiacente. Bisectoarea unui unghi.
    • 4.5
      5. Unghiuri complementare. Unghiuri suplimentare.
    • 4.6
      6. Exerciții recapitulative – lecții despre Unghiuri.
    • 4.7
      7. Drepte paralele. Axioma paralelelor.
    • 4.8
      8. Criterii de paralelism. Unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă.
    • 4.9
      9. Criterii de paralelism. Unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă. Partea 2. Exerciții.
    • 4.10
      10. Perpendicularitate. 1) Drepte perpendiculare. 2) Distanța de la un punct la o dreaptă. 3) Mediatoarea
    • 4.11
      11. Perpendicularitate. Partea 2. Exerciții.
    • 4.12
      12. Perpendicularitate. Partea 3. Exerciții.
    • 4.13
      13. Perpendicularitate. Partea 4. Exerciții.
    • 4.14
      14. Cercul. Elemente ale cercului. Centru. Coardă. Diametru. Arc.
    • 4.15
      15. Cercul. Elemente. Centru. Coardă. Diametru. Arc. Partea 2. Exerciții.
    • 4.16
      16. Unghi la centru. Măsuri.
    • 4.17
      17. Unghi la centru. Partea 2. Exerciții.
    • 4.18
      18. Unghi la centru. Partea 3. Exerciții.
    • 4.19
      19. Pozițiile relative ale unei drepte față de un cerc. Pozițiile relative a două cercuri.
    • 4.20
      20. Pozițiile relative ale unei drepte față de un cerc. Pozițiile relative a două cercuri. Partea 2. Exerciții.
    • 4.21
      21. Pozițiile relative ale unei drepte față de un cerc. Pozițiile relative a două cercuri. Partea 3. Exerciții.
  • CAPITOLUL 5
    NUMĂR ÎNTREG
    22
    • 5.1
      1. Mulțimea numerelor întregi. Număr întreg. Opusul unui număr întreg. Mulțimea numerelor
    • 5.2
      2. Compararea și ordonarea numerelor întregi. Modulul unui număr întreg.
    • 5.3
      3. Compararea și ordonarea numerelor întregi. Reprezentarea pe axă a numerelor întregi. Partea 2. Exerciții.
    • 5.4
      4. Adunarea și scăderea numerelor întregi.
    • 5.5
      5. Proprietățile adunării numerelor întregi.
    • 5.6
      6. Proprietățile adunării numerelor întregi. Partea 2. Exerciții.
    • 5.7
      7. Proprietățile adunării numerelor întregi. Partea 3. Exerciții.
    • 5.8
      8. Proprietățile adunării numerelor întregi. Partea 4. Exerciții.
    • 5.9
      9. Înmulțirea numerelor întregi. Proprietăți.
    • 5.10
      10. Înmulțirea numerelor întregi. Partea 2. Exerciții.
    • 5.11
      11. Împărțirea numerelor întregi.
    • 5.12
      12. Împărțirea numerelor întregi. Partea 2.
    • 5.13
      13. Puterea unui număr întreg cu exponent număr natural. Reguli de calcul cu puteri.
    • 5.14
      14. Puterea unui număr întreg cu exponent număr natural. Reguli de calcul cu puteri. Partea 2.
    • 5.15
      15. Ordinea efectuării operațiilor.
    • 5.16
      16. Ecuații în mulțimea numerelor întregi.
    • 5.17
      17. Ecuații în mulțimea numerelor întregi. Partea 2.
    • 5.18
      18. Ecuații în mulțimea numerelor întregi. Ecuații cu modul. Partea 3.
    • 5.19
      19. Inecuații în mulțimea numerelor întregi.
    • 5.20
      20. Inecuații cu modul.
    • 5.21
      21. Inecuații cu modul. Partea 2.
    • 5.22
      22. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor în Z.
  • CAPITOLUL 6
    MULȚIMEA NUMERELOR RAȚIONALE
    20
    • 6.1
      1. Număr rațional. Mulțimea numerelor raționale.
    • 6.2
      2. Număr rațional. Mulțimea numerelor raționale. Partea 2.
    • 6.3
      3. Reprezentarea numerelor raționale pe axa numerelor. Opusul unui număr rațional. Modulul. Compararea și ordonarea numerelor raționale.
    • 6.4
      4. Adunarea și scăderea numerelor raționale. Proprietăți.
    • 6.5
      5. Adunarea și scăderea numerelor raționale. Partea 2. Exerciții.
    • 6.6
      6. Adunarea și scăderea numerelor raționale. Partea 3. Exerciții.
    • 6.7
      7. Înmulțirea și împărțirea numerelor raționale. Proprietăți.
    • 6.8
      8. Înmulțirea și împărțirea numerelor raționale. Partea 2. Exerciții.
    • 6.9
      9. Înmulțirea și împărțirea numerelor raționale. Partea 3. Exerciții.
    • 6.10
      10. Puterea cu exponent întreg a unui număr rațional nenul. Reguli de calcul cu puteri.
    • 6.11
      11. Puterea cu exponent întreg a unui număr rațional nenul. Partea 2. Exerciții.
    • 6.12
      12. Ordinea efectuării operațiilor cu numere raționale.
    • 6.13
      13. Ordinea efectuării operațiilor cu numere raționale. Partea 2.
    • 6.14
      14. Ecuații în mulțimea numerelor raționale.
    • 6.15
      15. Ecuații în mulțimea numerelor raționale. Partea 2.
    • 6.16
      16. Ecuații în mulțimea numerelor raționale. Partea 3.
    • 6.17
      17. Ecuații în mulțimea numerelor raționale. Partea 4. Ecuații cu modul.
    • 6.18
      18. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor.
    • 6.19
      19. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor. Partea 2.
    • 6.20
      20. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor. Partea 3.
  • CAPITOLUL 7
    TRIUNGHIUL
    21
    • 7.1
      1. Triunghi. Definiție. Elemente. Clasificare. Perimetrul triunghiului.
    • 7.2
      2. Triunghi. Definiție. Elemente. Clasificare. Perimetru. Partea 2. Exerciții.
    • 7.3
      3. Triunghi. Definiție. Elemente. Clasificare. Perimetru. Partea 3. Exerciții.
    • 7.4
      4. Triunghi. Definiție. Elemente. Clasificare. Perimetru. Partea 4. Exerciții.
    • 7.5
      5. Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi. Unghi exterior unui triunghi.
    • 7.6
      6. Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi. Unghi exterior unui triunghi. Partea 2. Exerciții.
    • 7.7
      7. Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi. Unghi exterior unui triunghi. Partea 3. Exerciții.
    • 7.8
      8. Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi. Unghi exterior unui triunghi. Partea 4. Exerciții.
    • 7.9
      9. Construcția triunghiurilor. Inegalități între elementele triunghiului.
    • 7.10
      10. Construcția triunghiurilor. Inegalități între elementele triunghiului. Partea 2.
    • 7.11
      11. Congruența triunghiurilor. Cazuri de congruență.
    • 7.12
      12. Congruența triunghiurilor. Partea 2. Exerciții.
    • 7.13
      13. Congruența triunghiurilor. Partea 3. Exerciții.
    • 7.14
      14. Congruența triunghiurilor. Partea 4. Exerciții.
    • 7.15
      15. Metoda triunghiurilor congruente. Exerciții. Partea 1.
    • 7.16
      16. Metoda triunghiurilor congruente. Partea 2. Exerciții.
    • 7.17
      17. Metoda triunghiurilor congruente. Partea 3. Exerciții.
    • 7.18
      18. Metoda triunghiurilor congruente. Partea 4. Exerciții.
    • 7.19
      19. Congruența triunghiurilor dreptunghice.
    • 7.20
      20. Congruența triunghiurilor dreptunghice. Partea 2. Exerciții.
    • 7.21
      21. Congruența triunghiurilor dreptunghice. Partea 3. Exerciții.
  • CAPITOLUL 8
    LINII IMPORTANTE ÎN TRIUNGHI
    14
    • 8.1
      1. Bisectoarea. Proprietatea punctelor de pe bisectoare. Concurența celor trei bisectoare în triunghi. Centrul cercului înscris în triunghi
    • 8.2
      2. Bisectoarea. Proprietatea punctelor de pe bisectoare. Concurența celor 3 bisectoare în triunghi. Partea 2. Exerciții
    • 8.3
      3. Bisectoarea. Proprietatea punctelor de pe bisectoare. Concurența celor 3 bisectoare în triunghi. Partea 3. Exerciții
    • 8.4
      4. Mediatoarele laturilor unui triunghi.
    • 8.5
      5. Mediatoarele laturilor unui triunghi. Partea 2.
    • 8.6
      6. Mediatoarele laturilor unui triunghi. Partea 3.
    • 8.7
      7. Mediatoarele laturilor unui triunghi. Partea 4.
    • 8.8
      8. Înălțimile unui triunghi.
    • 8.9
      9. Înălțimile unui triunghi. Partea 2.
    • 8.10
      10. Înălțimile unui triunghi. Partea 3.
    • 8.11
      11. Medianele unui triunghi. Centrul de greutate al triunghiului.
    • 8.12
      12. Medianele unui triunghi. Centrul de greutate al triunghiului. Partea 2.
    • 8.13
      13. Medianele unui triunghi. Centrul de greutate al triunghiului. Partea 3.
    • 8.14
      14. Medianele unui triunghi. Centrul de greutate al triunghiului. Partea 4.
  • CAPITOLUL 9
    PROPRIETĂȚILE TRIUNGHIURILOR
    20
    • 9.1
      1. Triunghiul isoscel
    • 9.2
      2. Triunghiul isoscel. Partea 2. Exerciții.
    • 9.3
      3. Triunghiul isoscel. Partea 3. Exerciții.
    • 9.4
      4. Triunghiul isoscel. Partea 4. Exerciții.
    • 9.5
      5. Triunghiul isoscel. Partea 5. Exerciții.
    • 9.6
      6. Triunghiul echilateral.
    • 9.7
      7. Triunghiul echilateral. Partea 2. Exerciții.
    • 9.8
      8. Triunghiul echilateral. Partea 3. Exerciții.
    • 9.9
      9. Triunghiul echilateral. Partea 4. Exerciții.
    • 9.10
      10. Triunghiul echilateral. Partea 5. Exerciții.
    • 9.11
      11. Triunghiul echilateral. Partea 6. Exerciții.
    • 9.12
      12. Triunghiul dreptunghic. Teorema unghiului de 30 de grade. Teorema medianei.
    • 9.13
      13. Triunghiul dreptunghic. Partea 2. Exerciții.
    • 9.14
      14. Triunghiul dreptunghic. Partea 3. Exerciții.
    • 9.15
      15. Triunghiul dreptunghic. Partea 4. Exerciții.
    • 9.16
      16. Triunghiul dreptunghic. Partea 5. Exerciții.
    • 9.17
      17. Triunghiul dreptunghic. Teorema lui Pitagora. Reciproca teoremei lui Pitagora.
    • 9.18
      18. Triunghiul dreptunghic. Teorema lui Pitagora. Partea 2. Exerciții.
    • 9.19
      19. Triunghiul dreptunghic. Teorema lui Pitagora. Partea 3. Exerciții.
    • 9.20
      20. Triunghiul dreptunghic. Teorema lui Pitagora. Partea 4. Exerciții.
  • Cursuri
  • Demo
  • Beneficii
  • Jocuri
  • Înregistrare
  • Login

Matematică clasa a VI-a

3. Relații între mulțimi. Egalitate. Incluziune. Submulțimi.

Mulțimile nu există izolate — ele se întâlnesc, se suprapun, se conțin una pe alta, sau sunt perfect identice. Lecția aceasta îți arată exact cum descriem aceste relații între mulțimi folosind trei concepte esențiale: egalitatea, incluziunea și submulțimile. Dacă te-ai întrebat vreodată de ce matematica vorbește despre „aparținere” și „includere” ca și cum mulțimile ar fi niște cutiuțe, vei primi răspunsul clar și vizual chiar aici. Vei scăpa de confuzia dintre simbolurile ∈\in și ⊆\subseteq — o greșeală clasică de test — și vei ști să compari orice două mulțimi fără ezitare. E o lecție scurtă, dar pune bazele pentru tot ce urmează în teoria mulțimilor.

Ce vei învăța în această lecție

  • Vei înțelege când două mulțimi sunt egale și ce condiții trebuie îndeplinite pentru egalitate.
  • Vei ști să explici ce înseamnă că o mulțime este submulțime a alteia și cum se notează incluziunea.
  • Vei ști să deosebești simbolul de apartenență ∈\in de simbolul de incluziune ⊆\subseteq și să le folosești corect.
  • Vei ști să determini toate submulțimile unei mulțimi finite cu număr mic de elemente.

Exemplu rezolvat

Enunț

Se dau mulțimile A={1,2,3,6}A = \{1, 2, 3, 6\} și B={x∈N∣x este divizor al lui 6}B = \{x \in \mathbb{N} \mid x \text{ este divizor al lui } 6\}. Verifică dacă A=BA = B, dacă A⊆BA \subseteq B și dacă B⊆AB \subseteq A, apoi listează toate submulțimile lui C={a,b}C = \{a, b\}.

Rezolvare

Determinăm elementele lui B, comparăm mulțimile, apoi găsim submulțimile lui C:

B={1,2,3,6}(divizorii naturali ai lui 6)B = \{1, 2, 3, 6\} \quad \text{(divizorii naturali ai lui 6)}
A={1,2,3,6}=B⇒A=BA = \{1, 2, 3, 6\} = B \Rightarrow A = B
A⊆B — adeva˘rat, deoarece A=BA \subseteq B \text{ — adevărat, deoarece } A = B
B⊆A — adeva˘rat, deoarece A=BB \subseteq A \text{ — adevărat, deoarece } A = B
Submulțimile lui C={a,b}:∅, {a}, {b}, {a,b}\text{Submulțimile lui } C = \{a, b\}: \quad \emptyset,\ \{a\},\ \{b\},\ \{a, b\}

Explicație

Am scris mai întâi BB în extensie pentru a putea compara element cu element. Două mulțimi sunt egale exact când fiecare element al uneia se regăsește și în cealaltă — deci egalitatea implică automat incluziunea în ambele sensuri. Pentru submulțimile lui CC, o mulțime cu nn elemente are mereu 2n2^n submulțimi — aici 22=42^2 = 4, inclusiv mulțimea vidă ∅\emptyset.

Idei cheie de reținut

  • A=BA = B înseamnă că au exact aceleași elemente — ordinea sau repetiția nu contează la scriere, dar fiecare element trebuie să existe în ambele mulțimi.
  • Simbolul ⊆\subseteq leagă două mulțimi („AA este submulțime a lui BB„), pe când ∈\in leagă un element de o mulțime („3∈A3 \in A„) — nu le confunda la test.
  • Orice mulțime cu nn elemente are exact 2n2^n submulțimi, iar mulțimea vidă ∅\emptyset este submulțime a oricărei mulțimi.

Întrebări frecvente

Care e diferența dintre ∈\in și ⊆\subseteq? Mereu le încurc!

Foarte simplu: ∈\in se folosește între un element și o mulțime — de exemplu 3∈A3 \in A. Simbolul ⊆\subseteq se folosește între două mulțimi — de exemplu A⊆BA \subseteq B. Dacă scrii {3}⊆A\{3\} \subseteq A, e corect; dacă scrii 3⊆A3 \subseteq A, e greșit. Întrebarea-cheie: ce ai în stânga — un element sau o mulțime?

Mulțimea vidă este cu adevărat submulțime a oricărei mulțimi? Pare ciudat.

Da, și e unul dintre acele lucruri care par tricky la început. Logica e simplă: pentru ca ∅\emptyset să nu fie submulțime a lui AA, ar trebui să existe un element în ∅\emptyset care să nu fie în AA — dar ∅\emptyset nu are niciun element, deci condiția nu poate fi încălcată. Prin urmare, ∅⊆A\emptyset \subseteq A pentru orice mulțime AA.

Cum calculez rapid câte submulțimi are o mulțime, fără să le listez pe toate?

Folosești formula 2n2^n, unde nn este numărul de elemente ale mulțimii. De exemplu, o mulțime cu 3 elemente are 23=82^3 = 8 submulțimi. Dacă ai timp la test, poți și lista — dar formula e mult mai rapidă și nu dă greș. Reține că ∅\emptyset și mulțimea însăși se numără întotdeauna.

Prev Înapoi 2. Mulțimi. Descriere, notații, reprezentări. Partea 2 – Exerciții.
Înainte 4. Operații cu mulțimi. Next
Administrează consimțământul
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice. Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
  • Administrează opțiunile
  • Administrează serviciile
  • Administrează vânzătorii {vendor_count}
  • Citește mai multe despre aceste scopuri
Vezi preferințele
  • {title}
  • {title}
  • {title}
HomeCursuriJocuri Login