Ai ajuns la unul dintre cele mai fascinante capitole din matematica gimnaziului — cel în care numerele și relațiile dintre ele capătă un nume propriu: funcții. Lecția aceasta îți explică pas cu pas ce înseamnă o funcție definită pe mulțimi finite, cum o poți reprezenta prin tabel, săgeți sau formulă, și de ce funcțiile numerice sunt instrumentul cu care matematicienii descriu lumea reală. Nu mai pierzi puncte la test pentru că ai confundat o corespondență obișnuită cu o funcție — după ce urmărești lecția video, știi exact ce condiție trebuie respectată și cum să verifici dacă o regulă dată este sau nu o funcție. E un concept pe care îl vei folosi în toți anii următori de matematică.
Enunț
Fie mulțimea și funcția definită prin . Determină imaginea funcției și verifică dacă .
Rezolvare
Calculăm valoarea funcției pentru fiecare element din A, pas cu pas:
Explicație
Înlocuim pe rând fiecare element din domeniu în formula și colectăm rezultatele — acestea formează imaginea funcției. Imaginea nu este tot codomeniul , ci doar valorile efectiv obținute. Verificarea dacă aparține imaginii se reduce la a găsi un din cu .
Greșeala clasică este să accepți o corespondență în care un element din domeniu are două imagini diferite. De exemplu, dacă trimite săgeți către atât cât și , corespondența nu mai este funcție. Verifică întotdeauna că fiecare element din domeniu are exact o singură săgeată care pleacă din el.
Da, absolut! Condiția de funcție interzice ca un element din domeniu să aibă două imagini, nu invers. Este perfect legal ca , de exemplu. Funcțiile injective sunt cele în care imaginile sunt toate distincte — dar asta e un subiect pentru lecțiile viitoare.
Funcțiile descriu orice relație în care un input produce un output unic: prețul unui produs în funcție de cantitate, temperatura în funcție de oră, distanța parcursă în funcție de timp. La fizică și chimie vei folosi funcții numerice constant. Practic, înveți acum limbajul cu care știința descrie lumea.