• 6 secțiuni
  • 129 de lecții
  • Pe viață
Extinde toate secțiunileRestrânge toate secțiunile
  • CAPITOLUL 1
    INTERVALE DE NUMERE REALE
    16
    • 1.1
      1. Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
    • 1.2
      2. Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor. Partea 2. Exerciții.
    • 1.3
      3. Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor. Partea 3. Exerciții.
    • 1.4
      4. Intervale numerice și reprezentarea lor pe axa numerelor.
    • 1.5
      5. Intervale numerice și reprezentarea lor pe axa numerelor. Partea 2.
    • 1.6
      6. Intervale de numere reale. Inecuații cu modul. Partea 3.
    • 1.7
      7. Intervale de numere reale. Inecuații cu modul. Partea 4.
    • 1.8
      8. Operații cu intervale.
    • 1.9
      9. Operații cu intervale. Partea 2.
    • 1.10
      10. Operații cu intervale. Partea 3.
    • 1.11
      11. Operații cu intervale. Partea 4.
    • 1.12
      12. Operații cu intervale. Partea 5. Recapitulare.
    • 1.13
      13. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale.
    • 1.14
      14. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale. Partea 2.
    • 1.15
      15. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale. Partea 3.
    • 1.16
      16. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale. Partea 4. Exerciții nivel avansat.
  • CAPITOLUL 2
    CALCUL ALGEBRIC ÎN R
    28
    • 2.1
      1. Operații cu numere reale reprezentate prin litere.
    • 2.2
      2. Calcul algebric. Adunarea și scăderea numerelor reale reprezentate prin litere.
    • 2.3
      3. Adunarea și scăderea numerelor reale reprezentate prin litere. Partea 2.
    • 2.4
      4. Înmulțirea și împărțirea numerelor reale reprezentate prin litere.
    • 2.5
      5. Înmulțirea parantezelor.
    • 2.6
      6. Numere reale reprezentate prin litere. Ordinea efectuării operațiilor.
    • 2.7
      7. Formule de calcul prescurtat.
    • 2.8
      8. Formule de calcul prescurtat. Partea 2. Exerciții.
    • 2.9
      9. Formule de calcul prescurtat. Partea 3. Exerciții.
    • 2.10
      10. Formule de calcul prescurtat. Raționalizarea numitorilor. Partea 4.
    • 2.11
      11. Descompunerea în factori. Metoda – factor comun.
    • 2.12
      12. Descompunerea în factori folosind formulele de calcul prescurtat.
    • 2.13
      13. Descompunerea în factori utilizând formula diferenței de pătrate.
    • 2.14
      14. Descompunerea în factori prin gruparea termenilor.
    • 2.15
      15. Descompunerea în factori prin gruparea termenilor – partea 2.
    • 2.16
      16. Descompunerea în factori. Metode combinate.
    • 2.17
      17. Exerciții speciale – utilizare formule de calcul.
    • 2.18
      18. Minimul sau maximul unei expresii.
    • 2.19
      19. Expresii algebrice – Exercițiu Evaluare Națională.
    • 2.20
      20. Fracții algebrice. Determinarea domeniului de definiție (condiții de existență).
    • 2.21
      21. Fracții algebrice. Amplificarea. Simplificarea.
    • 2.22
      22. Fracții algebrice. Adunarea și scăderea.
    • 2.23
      23. Fracții algebrice. Adunarea și scăderea. Partea 2.
    • 2.24
      24. Fracții algebrice. Înmulțirea. Împărțirea. Ridicarea la putere.
    • 2.25
      25. Fracții algebrice. Toate operațiile. Exerciții Evaluare Națională.
    • 2.26
      26. Fracții algebrice. Toate operațiile. Exerciții Evaluare Națională. Partea 2.
    • 2.27
      27. Ecuația de gradul al doilea. Rezolvarea cu Delta. Descompunerea în factori cu ajutorul rădăcinilor.
    • 2.28
      28. Ecuația de gradul al doilea. Ecuații incomplete de gradul al doilea.
  • CAPITOLUL 3
    ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE GEOMETRIEI IN SPATIU.
    60
    • 3.1
      1. Punctul. Dreapta. Planul. Determinarea planului.
    • 3.2
      2. Piramida. Prezentare. Elemente. Învățăm să desenăm.
    • 3.3
      3. Piramida triunghiulară regulată.
    • 3.4
      4. Piramida patrulateră regulată.
    • 3.5
      5. Piramida hexagonală regulată.
    • 3.6
      6. Prisma. Prisma dreaptă. Prisma regulată.
    • 3.7
      7. Paralelipipedul dreptunghic. Cubul.
    • 3.8
      8. Cilindrul circular drept.
    • 3.9
      9. Conul circular drept.
    • 3.10
      10. Paralelism. Drepte paralele. Unghiul a două drepte în spațiu.
    • 3.11
      11. Unghiul a două drepte în spațiu. Partea 2. Exerciții.
    • 3.12
      12. Unghiul a două drepte în spațiu. Partea 3. Exerciții.
    • 3.13
      13. Pozițiile relative a două plane. Plane paralele.
    • 3.14
      14. Plane paralele. Partea 2.
    • 3.15
      15. Plane paralele. Partea 3.
    • 3.16
      16. Plane paralele. Partea 4.
    • 3.17
      17. Secțiuni paralele cu bazele. Trunchiul de piramidă. Trunchiul de con.
    • 3.18
      18. Trunchiul de piramidă. Partea 2. Exerciții.
    • 3.19
      19. Trunchiul de piramidă. Partea 3. Exerciții.
    • 3.20
      20. Perpendicularitate. Dreaptă perpendiculară pe plan.
    • 3.21
      21. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 2. Exerciții.
    • 3.22
      22. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 3.
    • 3.23
      23. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 4.
    • 3.24
      24. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 5.
    • 3.25
      25. Înălțimea piramidei. Înălțimea conului
    • 3.26
      26. Înălțimea piramidei. Înălțimea conului. Partea 2
    • 3.27
      27. Înălțimea piramidei. Înălțimea conului. Partea 3
    • 3.28
      28. Înălțimea prismei. Înălțimea cilindrului
    • 3.29
      29. Înălțimea prismei. Înălțimea cilindrului. Partea 2
    • 3.30
      30. Înălțimea prismei. Înălțimea cilindrului. Partea 3
    • 3.31
      31. Înălțimea trunchiului de piramidă. Înălțimea trunchiului de con
    • 3.32
      32. Înălțimea trunchiului de piramidă. Înălțimea trunchiului de con. Partea 2
    • 3.33
      33. Înălțimea trunchiului de piramidă. Înălțimea trunchiului de con. Partea 3
    • 3.34
      34. Secțiuni diagonale și axiale
    • 3.35
      35. Secțiuni diagonale și axiale. Partea 2
    • 3.36
      36. Secțiuni diagonale și axiale. Partea 3
    • 3.37
      37. Secțiuni diagonale și axiale. Partea 4
    • 3.38
      38. Plane perpendiculare
    • 3.39
      39. Plane perpendiculare. Partea 2
    • 3.40
      40. Plane perpendiculare. Partea 3
    • 3.41
      41. Plane perpendiculare. Partea 4
    • 3.42
      42. Proiecții pe un plan
    • 3.43
      43. Proiecții pe un plan. Partea 2
    • 3.44
      44. Proiecții pe un plan. Partea 3
    • 3.45
      45. Proiecții pe un plan. Partea 4
    • 3.46
      46. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Lungimea proiecției unui segment pe un plan
    • 3.47
      47. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 2
    • 3.48
      48. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 3
    • 3.49
      49. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 4
    • 3.50
      50. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 5
    • 3.51
      51. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 6
    • 3.52
      52. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane
    • 3.53
      53. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane. Partea 2
    • 3.54
      54. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane. Partea 3
    • 3.55
      55. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane. Partea 4
    • 3.56
      56. Teorema celor trei perpendiculare.
    • 3.57
      57. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 2.
    • 3.58
      58. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 3.
    • 3.59
      59. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 4.
    • 3.60
      60. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 5.
  • CAPITOLUL 4
    FUNCȚII
    16
    • 4.1
      1. Funcții. Funcții definite pe mulțimi finite. Moduri de a defini o funcție. Funcții numerice.
    • 4.2
      2. Funcții. Domeniu de definiție, codomeniu, legea de corespondență. Partea 2.
    • 4.3
      3. Funcții cu ramuri. Funcții egale. Partea 3.
    • 4.4
      4. Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului unei funcții.
    • 4.5
      5. Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului. Partea 2.
    • 4.6
      6. Funcția liniară f: ℝ → ℝ, f(x) = ax + b. Reprezentarea grafică a funcției, a și b ∈ ℝ.
    • 4.7
      7. Reprezentarea grafică a funcției liniare f: ℝ → ℝ, f(x) = ax + b. Intersecțiile graficului cu axele de coordonate. Partea 2.
    • 4.8
      8. Reprezentarea grafică a funcției liniare f: ℝ → ℝ, f(x) = ax + b. Intersecțiile graficului cu axele. Partea 3.
    • 4.9
      9. Reprezentarea grafică a funcției f: D → ℝ, unde D este un interval din ℝ.
    • 4.10
      10. Exerciții care folosesc noțiunea de punct de pe grafic.
    • 4.11
      11. Exerciții care folosesc noțiunea de punct de pe grafic. Partea 2.
    • 4.12
      12. Exerciții care folosesc noțiunea de punct de pe grafic. Partea 3.
    • 4.13
      13. Intersecția reprezentărilor grafice ale funcțiilor.
    • 4.14
      14. Intersecția reprezentărilor grafice ale funcțiilor. Partea 2.
    • 4.15
      15. Funcții, exerciții. Triunghiul format de axele de coordonate și graficul funcției.
    • 4.16
      16. Funcții, exerciții. Triunghiul format de axele de coordonate și graficul funcției. Partea 2. Exercițiu Evaluare Națională.
  • CAPITOLUL 5
    ARII ȘI VOLUME ALE UNOR CORPURI GEOMETRICE
    8
    • 5.1
      1. Distanțe și măsuri de unghiuri pe fețele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate.
    • 5.2
      2. Arii și volum Prisma Regulată, Paralelipiped dreptunghic, Cub.
    • 5.3
      3. Arii și volum piramida regulată.
    • 5.4
      4. Arii și volum trunchi de piramidă regulată.
    • 5.5
      5. Arii, volum cilindru circular drept.
    • 5.6
      6. Arii și volum con circular drept.
    • 5.7
      7. Arii și volum trunchi de con circular drept.
    • 5.8
      8. Sfera.
  • CAPITOLUL 6
    RECAPITULĂRI FINALE PRIN TESTE
    1
    • 6.1
      1. Recapitulări finale prin teste
  • Cursuri
  • Demo
  • Beneficii
  • Jocuri
  • Înregistrare
  • Login

Matematică clasa a VIII-a

11. Descompunerea în factori. Metoda – factor comun.

Știi acel moment când te uiți la o expresie algebrică lungă și ai impresia că nu poți face nimic cu ea? Ei bine, descompunerea în factori prin metoda factorului comun este exact unealta care îți lipsea. Această lecție video îți arată pas cu pas cum să „scoți” în fața parantezei ceea ce se repetă în toți termenii unei expresii — o tehnică pe care o vei folosi constant la teste, la fracții algebrice și mai târziu la ecuații. Practic, înveți să simplifici înainte să calculezi, ceea ce îți salvează timp și reduce erorile. Dacă ai mai greșit vreodată pentru că ai uitat să verifici ce au în comun termenii, această lecție îți explică exact de ce se întâmplă asta și cum să eviți greșeala data viitoare.

Ce vei învăța în această lecție

  • Vei înțelege ce înseamnă factorul comun și cum îl identifici rapid în orice expresie.
  • Vei ști să scoți factorul comun în fața parantezei, pas cu pas, fără să pierzi termeni.
  • Vei învăța să verifici rezultatul prin înmulțire inversă (desfacerea parantezei).
  • Vei ști să aplici metoda și când factorul comun conține litere sau puteri ale unei variabile.

Exemplu rezolvat

Enunț

Descompune în factori expresia 12x3−8x2+4x12x^3 – 8x^2 + 4x folosind metoda factorului comun.

Rezolvare

Identificăm factorul comun, apoi îl scoatem în fața parantezei:

12x3−8x2+4x12x^3 – 8x^2 + 4x
Coeficienți: gcd⁡(12, 8, 4)=4\text{Coeficienți: } \gcd(12,\, 8,\, 4) = 4
Parte literala˘ comuna˘: x1=x\text{Parte literală comună: } x^1 = x
Factor comun: 4x\text{Factor comun: } 4x
12x3−8x2+4x=4x⋅3x2−4x⋅2x+4x⋅112x^3 – 8x^2 + 4x = 4x \cdot 3x^2 – 4x \cdot 2x + 4x \cdot 1
=4x(3x2−2x+1)= 4x(3x^2 – 2x + 1)

Explicație

Mai întâi am găsit cel mai mare divizor comun al coeficienților 12,8,412, 8, 4 — adică 44. Apoi am identificat cea mai mică putere a lui xx prezentă în toți termenii, care este x1x^1. Factorul comun devine 4x4x. Împărțind fiecare termen prin 4x4x obținem ce rămâne în paranteză. Verificarea se face înmulțind înapoi: 4x(3x2−2x+1)4x(3x^2 – 2x + 1) trebuie să dea exact expresia inițială.

Idei cheie de reținut

  • Factorul comun este întotdeauna produsul dintre cel mai mare divizor comun al coeficienților și cea mai mică putere comună a literelor.
  • După ce scoți factorul comun, verifică prin înmulțire că refaci expresia originală — este cel mai simplu mod să eviți greșelile.
  • Dacă după scoaterea factorului comun rămâi cu 11 în paranteză (ca în exemplul de mai sus), acel 11 se scrie obligatoriu — nu se omite niciodată.

Întrebări frecvente

Cum știu că am ales factorul comun corect și nu unul mai mic?

Trebuie să fie CEL MAI MARE factor comun, nu orice factor comun. Dacă scoți, de exemplu, 2x2x în loc de 4x4x, descompunerea nu este complet simplificată — în paranteză vor rămâne coeficienți care mai au divizori comuni. Regula: coeficientul din fața parantezei trebuie să fie cel mai mare divizor comun al tuturor coeficienților din expresie.

Ce fac dacă un termen din expresie este chiar egal cu factorul comun?

Rămâi cu 11 în paranteză pentru acel termen, și îl scrii obligatoriu. De exemplu, dacă expresia este 4x2+4x4x^2 + 4x și factorul comun este 4x4x, rezultatul este 4x(x+1)4x(x + 1) — nu 4x⋅x4x \cdot x. Omiterea lui 11 este una dintre cele mai frecvente greșeli la teste, deci ai grijă.

De ce folosim metoda factorului comun? Nu e mai ușor să lăsăm expresia cum e?

Forma descompusă în factori este mult mai utilă când trebuie să simplifici fracții algebrice, să rezolvi ecuații de forma A⋅B=0A \cdot B = 0 sau să compari expresii. Practic, descompunerea în factori transformă o sumă complicată într-un produs, iar produsele sunt incomparabil mai ușor de lucrat în matematică.

Prev Înapoi 10. Formule de calcul prescurtat. Raționalizarea numitorilor. Partea 4.
Înainte 12. Descompunerea în factori folosind formulele de calcul prescurtat. Next
Administrează consimțământul
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice. Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
  • Administrează opțiunile
  • Administrează serviciile
  • Administrează vânzătorii {vendor_count}
  • Citește mai multe despre aceste scopuri
Vezi preferințele
  • {title}
  • {title}
  • {title}
HomeCursuriJocuri Login