• 6 secțiuni
  • 129 de lecții
  • Pe viață
Extinde toate secțiunileRestrânge toate secțiunile
  • CAPITOLUL 1
    INTERVALE DE NUMERE REALE
    16
    • 1.1
      1. Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
    • 1.2
      2. Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor. Partea 2. Exerciții.
    • 1.3
      3. Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor. Partea 3. Exerciții.
    • 1.4
      4. Intervale numerice și reprezentarea lor pe axa numerelor.
    • 1.5
      5. Intervale numerice și reprezentarea lor pe axa numerelor. Partea 2.
    • 1.6
      6. Intervale de numere reale. Inecuații cu modul. Partea 3.
    • 1.7
      7. Intervale de numere reale. Inecuații cu modul. Partea 4.
    • 1.8
      8. Operații cu intervale.
    • 1.9
      9. Operații cu intervale. Partea 2.
    • 1.10
      10. Operații cu intervale. Partea 3.
    • 1.11
      11. Operații cu intervale. Partea 4.
    • 1.12
      12. Operații cu intervale. Partea 5. Recapitulare.
    • 1.13
      13. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale.
    • 1.14
      14. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale. Partea 2.
    • 1.15
      15. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale. Partea 3.
    • 1.16
      16. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale. Partea 4. Exerciții nivel avansat.
  • CAPITOLUL 2
    CALCUL ALGEBRIC ÎN R
    28
    • 2.1
      1. Operații cu numere reale reprezentate prin litere.
    • 2.2
      2. Calcul algebric. Adunarea și scăderea numerelor reale reprezentate prin litere.
    • 2.3
      3. Adunarea și scăderea numerelor reale reprezentate prin litere. Partea 2.
    • 2.4
      4. Înmulțirea și împărțirea numerelor reale reprezentate prin litere.
    • 2.5
      5. Înmulțirea parantezelor.
    • 2.6
      6. Numere reale reprezentate prin litere. Ordinea efectuării operațiilor.
    • 2.7
      7. Formule de calcul prescurtat.
    • 2.8
      8. Formule de calcul prescurtat. Partea 2. Exerciții.
    • 2.9
      9. Formule de calcul prescurtat. Partea 3. Exerciții.
    • 2.10
      10. Formule de calcul prescurtat. Raționalizarea numitorilor. Partea 4.
    • 2.11
      11. Descompunerea în factori. Metoda – factor comun.
    • 2.12
      12. Descompunerea în factori folosind formulele de calcul prescurtat.
    • 2.13
      13. Descompunerea în factori utilizând formula diferenței de pătrate.
    • 2.14
      14. Descompunerea în factori prin gruparea termenilor.
    • 2.15
      15. Descompunerea în factori prin gruparea termenilor – partea 2.
    • 2.16
      16. Descompunerea în factori. Metode combinate.
    • 2.17
      17. Exerciții speciale – utilizare formule de calcul.
    • 2.18
      18. Minimul sau maximul unei expresii.
    • 2.19
      19. Expresii algebrice – Exercițiu Evaluare Națională.
    • 2.20
      20. Fracții algebrice. Determinarea domeniului de definiție (condiții de existență).
    • 2.21
      21. Fracții algebrice. Amplificarea. Simplificarea.
    • 2.22
      22. Fracții algebrice. Adunarea și scăderea.
    • 2.23
      23. Fracții algebrice. Adunarea și scăderea. Partea 2.
    • 2.24
      24. Fracții algebrice. Înmulțirea. Împărțirea. Ridicarea la putere.
    • 2.25
      25. Fracții algebrice. Toate operațiile. Exerciții Evaluare Națională.
    • 2.26
      26. Fracții algebrice. Toate operațiile. Exerciții Evaluare Națională. Partea 2.
    • 2.27
      27. Ecuația de gradul al doilea. Rezolvarea cu Delta. Descompunerea în factori cu ajutorul rădăcinilor.
    • 2.28
      28. Ecuația de gradul al doilea. Ecuații incomplete de gradul al doilea.
  • CAPITOLUL 3
    ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE GEOMETRIEI IN SPATIU.
    60
    • 3.1
      1. Punctul. Dreapta. Planul. Determinarea planului.
    • 3.2
      2. Piramida. Prezentare. Elemente. Învățăm să desenăm.
    • 3.3
      3. Piramida triunghiulară regulată.
    • 3.4
      4. Piramida patrulateră regulată.
    • 3.5
      5. Piramida hexagonală regulată.
    • 3.6
      6. Prisma. Prisma dreaptă. Prisma regulată.
    • 3.7
      7. Paralelipipedul dreptunghic. Cubul.
    • 3.8
      8. Cilindrul circular drept.
    • 3.9
      9. Conul circular drept.
    • 3.10
      10. Paralelism. Drepte paralele. Unghiul a două drepte în spațiu.
    • 3.11
      11. Unghiul a două drepte în spațiu. Partea 2. Exerciții.
    • 3.12
      12. Unghiul a două drepte în spațiu. Partea 3. Exerciții.
    • 3.13
      13. Pozițiile relative a două plane. Plane paralele.
    • 3.14
      14. Plane paralele. Partea 2.
    • 3.15
      15. Plane paralele. Partea 3.
    • 3.16
      16. Plane paralele. Partea 4.
    • 3.17
      17. Secțiuni paralele cu bazele. Trunchiul de piramidă. Trunchiul de con.
    • 3.18
      18. Trunchiul de piramidă. Partea 2. Exerciții.
    • 3.19
      19. Trunchiul de piramidă. Partea 3. Exerciții.
    • 3.20
      20. Perpendicularitate. Dreaptă perpendiculară pe plan.
    • 3.21
      21. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 2. Exerciții.
    • 3.22
      22. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 3.
    • 3.23
      23. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 4.
    • 3.24
      24. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 5.
    • 3.25
      25. Înălțimea piramidei. Înălțimea conului
    • 3.26
      26. Înălțimea piramidei. Înălțimea conului. Partea 2
    • 3.27
      27. Înălțimea piramidei. Înălțimea conului. Partea 3
    • 3.28
      28. Înălțimea prismei. Înălțimea cilindrului
    • 3.29
      29. Înălțimea prismei. Înălțimea cilindrului. Partea 2
    • 3.30
      30. Înălțimea prismei. Înălțimea cilindrului. Partea 3
    • 3.31
      31. Înălțimea trunchiului de piramidă. Înălțimea trunchiului de con
    • 3.32
      32. Înălțimea trunchiului de piramidă. Înălțimea trunchiului de con. Partea 2
    • 3.33
      33. Înălțimea trunchiului de piramidă. Înălțimea trunchiului de con. Partea 3
    • 3.34
      34. Secțiuni diagonale și axiale
    • 3.35
      35. Secțiuni diagonale și axiale. Partea 2
    • 3.36
      36. Secțiuni diagonale și axiale. Partea 3
    • 3.37
      37. Secțiuni diagonale și axiale. Partea 4
    • 3.38
      38. Plane perpendiculare
    • 3.39
      39. Plane perpendiculare. Partea 2
    • 3.40
      40. Plane perpendiculare. Partea 3
    • 3.41
      41. Plane perpendiculare. Partea 4
    • 3.42
      42. Proiecții pe un plan
    • 3.43
      43. Proiecții pe un plan. Partea 2
    • 3.44
      44. Proiecții pe un plan. Partea 3
    • 3.45
      45. Proiecții pe un plan. Partea 4
    • 3.46
      46. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Lungimea proiecției unui segment pe un plan
    • 3.47
      47. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 2
    • 3.48
      48. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 3
    • 3.49
      49. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 4
    • 3.50
      50. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 5
    • 3.51
      51. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 6
    • 3.52
      52. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane
    • 3.53
      53. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane. Partea 2
    • 3.54
      54. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane. Partea 3
    • 3.55
      55. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane. Partea 4
    • 3.56
      56. Teorema celor trei perpendiculare.
    • 3.57
      57. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 2.
    • 3.58
      58. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 3.
    • 3.59
      59. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 4.
    • 3.60
      60. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 5.
  • CAPITOLUL 4
    FUNCȚII
    16
    • 4.1
      1. Funcții. Funcții definite pe mulțimi finite. Moduri de a defini o funcție. Funcții numerice.
    • 4.2
      2. Funcții. Domeniu de definiție, codomeniu, legea de corespondență. Partea 2.
    • 4.3
      3. Funcții cu ramuri. Funcții egale. Partea 3.
    • 4.4
      4. Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului unei funcții.
    • 4.5
      5. Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului. Partea 2.
    • 4.6
      6. Funcția liniară f: ℝ → ℝ, f(x) = ax + b. Reprezentarea grafică a funcției, a și b ∈ ℝ.
    • 4.7
      7. Reprezentarea grafică a funcției liniare f: ℝ → ℝ, f(x) = ax + b. Intersecțiile graficului cu axele de coordonate. Partea 2.
    • 4.8
      8. Reprezentarea grafică a funcției liniare f: ℝ → ℝ, f(x) = ax + b. Intersecțiile graficului cu axele. Partea 3.
    • 4.9
      9. Reprezentarea grafică a funcției f: D → ℝ, unde D este un interval din ℝ.
    • 4.10
      10. Exerciții care folosesc noțiunea de punct de pe grafic.
    • 4.11
      11. Exerciții care folosesc noțiunea de punct de pe grafic. Partea 2.
    • 4.12
      12. Exerciții care folosesc noțiunea de punct de pe grafic. Partea 3.
    • 4.13
      13. Intersecția reprezentărilor grafice ale funcțiilor.
    • 4.14
      14. Intersecția reprezentărilor grafice ale funcțiilor. Partea 2.
    • 4.15
      15. Funcții, exerciții. Triunghiul format de axele de coordonate și graficul funcției.
    • 4.16
      16. Funcții, exerciții. Triunghiul format de axele de coordonate și graficul funcției. Partea 2. Exercițiu Evaluare Națională.
  • CAPITOLUL 5
    ARII ȘI VOLUME ALE UNOR CORPURI GEOMETRICE
    8
    • 5.1
      1. Distanțe și măsuri de unghiuri pe fețele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate.
    • 5.2
      2. Arii și volum Prisma Regulată, Paralelipiped dreptunghic, Cub.
    • 5.3
      3. Arii și volum piramida regulată.
    • 5.4
      4. Arii și volum trunchi de piramidă regulată.
    • 5.5
      5. Arii, volum cilindru circular drept.
    • 5.6
      6. Arii și volum con circular drept.
    • 5.7
      7. Arii și volum trunchi de con circular drept.
    • 5.8
      8. Sfera.
  • CAPITOLUL 6
    RECAPITULĂRI FINALE PRIN TESTE
    1
    • 6.1
      1. Recapitulări finale prin teste
  • Cursuri
  • Demo
  • Beneficii
  • Jocuri
  • Înregistrare
  • Login

Matematică clasa a VIII-a

4. Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului unei funcții.

Știi cum uneori o imagine explică mai bine decât o sută de cuvinte? Exact asta face graficul unei funcții — transformă o regulă abstractă, scrisă cu litere și numere, într-o formă vizuală pe care o poți vedea, analiza și înțelege dintr-o privire. Lecția aceasta îți arată cum să construiești și să interpretezi reprezentarea geometrică a graficului unei funcții, pas cu pas, fără să te pierzi în calcule. Vei afla ce înseamnă că un punct aparține graficului, cum alegi valorile potrivite pentru tabel și cum unești punctele ca să obții o curbă sau o dreaptă cu sens matematic. Dacă ți s-a părut vreodată că funcțiile sunt prea abstracte, această lecție îți schimbă perspectiva.

Ce vei învăța în această lecție

  • Vei înțelege ce este graficul unei funcții și ce informații geometrice transmite.
  • Vei ști să verifici dacă un punct dat aparține sau nu graficului unei funcții.
  • Vei ști să construiești un tabel de valori și să reprezinți graficul în sistemul de axe.
  • Vei înțelege de ce graficul unei funcții de gradul I este întotdeauna o dreaptă.

Exemplu rezolvat

Enunț

Fie funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x–1f(x) = 2x – 1. Completează tabelul de valori pentru x∈{−1, 0, 1, 2}x \in \{-1,\ 0,\ 1,\ 2\} și reprezintă graficul funcției în sistemul de axe ortogonale.

Rezolvare

Calculăm f(x) pentru fiecare valoare a lui x, obținem punctele, apoi le reprezentăm:

f(−1)=2⋅(−1)–1=−2–1=−3f(-1) = 2 \cdot (-1) – 1 = -2 – 1 = -3
⇒punctul A(−1, −3)\Rightarrow \text{punctul } A(-1,\ -3)

f(0)=2⋅0–1=−1⇒punctul B(0, −1)f(0) = 2 \cdot 0 – 1 = -1 \Rightarrow \text{punctul } B(0,\ -1)

f(1)=2⋅1–1=1⇒punctul C(1, 1)f(1) = 2 \cdot 1 – 1 = 1 \Rightarrow \text{punctul } C(1,\ 1)

f(2)=2⋅2–1=3⇒punctul D(2, 3)f(2) = 2 \cdot 2 – 1 = 3 \Rightarrow \text{punctul } D(2,\ 3)

Graficul este dreapta care trece prin A, B, C, D.\text{Graficul este dreapta care trece prin } A,\ B,\ C,\ D.

Explicație

Înlocuim pe rând fiecare valoare a lui xx în expresia f(x)=2x–1f(x) = 2x – 1 și obținem coordonata yy a fiecărui punct. Perechile (x,f(x))(x, f(x)) se marchează în sistemul de axe. Deoarece funcția este de gradul I, toate punctele sunt coliniare — adică se află pe aceeași dreaptă.

Idei cheie de reținut

  • Graficul unei funcții este mulțimea tuturor perechilor (x,f(x))(x, f(x)) reprezentate ca puncte în plan.
  • Un punct P(a,b)P(a, b) aparține graficului dacă și numai dacă f(a)=bf(a) = b — verifici simplu prin înlocuire.
  • Pentru o funcție de forma f(x)=mx+nf(x) = mx + n, graficul este mereu o dreaptă; îți ajung două puncte ca s-o trasezi corect.

Întrebări frecvente

Câte puncte trebuie să calculez ca să trasez corect graficul?

Pentru o funcție de gradul I (dreaptă) sunt suficiente două puncte, dar recomand trei — al treilea verifică dacă nu ai greșit calculul. Pentru funcții de grad mai mare, cu cât folosești mai multe puncte, cu atât graficul iese mai precis. La teste, trei până la cinci puncte bine alese sunt de regulă suficiente.

Cum știu dacă un punct este pe grafic sau nu?

Simplu: iei coordonata xx a punctului, o înlocuiești în formula funcției și calculezi f(x)f(x). Dacă rezultatul este egal cu coordonata yy a punctului, atunci punctul se află pe grafic. Dacă nu, punctul este în afara graficului. Este o verificare rapidă de făcut întotdeauna la test.

Ce greșeală fac cel mai des elevii când reprezintă graficul?

Cel mai frecvent se greșește la marcarea punctelor în sistemul de axe — se inversează coordonatele, adică se pune yy pe axa orizontală și xx pe cea verticală. Ține minte: primul număr din pereche (x,y)(x, y) merge întotdeauna pe axa orizontală (Ox), al doilea pe axa verticală (Oy).

Prev Înapoi 3. Funcții cu ramuri. Funcții egale. Partea 3.
Înainte 5. Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului. Partea 2. Next
Administrează consimțământul
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice. Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
  • Administrează opțiunile
  • Administrează serviciile
  • Administrează vânzătorii {vendor_count}
  • Citește mai multe despre aceste scopuri
Vezi preferințele
  • {title}
  • {title}
  • {title}
HomeCursuriJocuri Login