• 6 secțiuni
  • 129 de lecții
  • Pe viață
Extinde toate secțiunileRestrânge toate secțiunile
  • CAPITOLUL 1
    INTERVALE DE NUMERE REALE
    16
    • 1.1
      1. Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
    • 1.2
      2. Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor. Partea 2. Exerciții.
    • 1.3
      3. Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor. Partea 3. Exerciții.
    • 1.4
      4. Intervale numerice și reprezentarea lor pe axa numerelor.
    • 1.5
      5. Intervale numerice și reprezentarea lor pe axa numerelor. Partea 2.
    • 1.6
      6. Intervale de numere reale. Inecuații cu modul. Partea 3.
    • 1.7
      7. Intervale de numere reale. Inecuații cu modul. Partea 4.
    • 1.8
      8. Operații cu intervale.
    • 1.9
      9. Operații cu intervale. Partea 2.
    • 1.10
      10. Operații cu intervale. Partea 3.
    • 1.11
      11. Operații cu intervale. Partea 4.
    • 1.12
      12. Operații cu intervale. Partea 5. Recapitulare.
    • 1.13
      13. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale.
    • 1.14
      14. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale. Partea 2.
    • 1.15
      15. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale. Partea 3.
    • 1.16
      16. Inecuații de forma ax+b=0, a, b, numere reale. Partea 4. Exerciții nivel avansat.
  • CAPITOLUL 2
    CALCUL ALGEBRIC ÎN R
    28
    • 2.1
      1. Operații cu numere reale reprezentate prin litere.
    • 2.2
      2. Calcul algebric. Adunarea și scăderea numerelor reale reprezentate prin litere.
    • 2.3
      3. Adunarea și scăderea numerelor reale reprezentate prin litere. Partea 2.
    • 2.4
      4. Înmulțirea și împărțirea numerelor reale reprezentate prin litere.
    • 2.5
      5. Înmulțirea parantezelor.
    • 2.6
      6. Numere reale reprezentate prin litere. Ordinea efectuării operațiilor.
    • 2.7
      7. Formule de calcul prescurtat.
    • 2.8
      8. Formule de calcul prescurtat. Partea 2. Exerciții.
    • 2.9
      9. Formule de calcul prescurtat. Partea 3. Exerciții.
    • 2.10
      10. Formule de calcul prescurtat. Raționalizarea numitorilor. Partea 4.
    • 2.11
      11. Descompunerea în factori. Metoda – factor comun.
    • 2.12
      12. Descompunerea în factori folosind formulele de calcul prescurtat.
    • 2.13
      13. Descompunerea în factori utilizând formula diferenței de pătrate.
    • 2.14
      14. Descompunerea în factori prin gruparea termenilor.
    • 2.15
      15. Descompunerea în factori prin gruparea termenilor – partea 2.
    • 2.16
      16. Descompunerea în factori. Metode combinate.
    • 2.17
      17. Exerciții speciale – utilizare formule de calcul.
    • 2.18
      18. Minimul sau maximul unei expresii.
    • 2.19
      19. Expresii algebrice – Exercițiu Evaluare Națională.
    • 2.20
      20. Fracții algebrice. Determinarea domeniului de definiție (condiții de existență).
    • 2.21
      21. Fracții algebrice. Amplificarea. Simplificarea.
    • 2.22
      22. Fracții algebrice. Adunarea și scăderea.
    • 2.23
      23. Fracții algebrice. Adunarea și scăderea. Partea 2.
    • 2.24
      24. Fracții algebrice. Înmulțirea. Împărțirea. Ridicarea la putere.
    • 2.25
      25. Fracții algebrice. Toate operațiile. Exerciții Evaluare Națională.
    • 2.26
      26. Fracții algebrice. Toate operațiile. Exerciții Evaluare Națională. Partea 2.
    • 2.27
      27. Ecuația de gradul al doilea. Rezolvarea cu Delta. Descompunerea în factori cu ajutorul rădăcinilor.
    • 2.28
      28. Ecuația de gradul al doilea. Ecuații incomplete de gradul al doilea.
  • CAPITOLUL 3
    ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE GEOMETRIEI IN SPATIU.
    60
    • 3.1
      1. Punctul. Dreapta. Planul. Determinarea planului.
    • 3.2
      2. Piramida. Prezentare. Elemente. Învățăm să desenăm.
    • 3.3
      3. Piramida triunghiulară regulată.
    • 3.4
      4. Piramida patrulateră regulată.
    • 3.5
      5. Piramida hexagonală regulată.
    • 3.6
      6. Prisma. Prisma dreaptă. Prisma regulată.
    • 3.7
      7. Paralelipipedul dreptunghic. Cubul.
    • 3.8
      8. Cilindrul circular drept.
    • 3.9
      9. Conul circular drept.
    • 3.10
      10. Paralelism. Drepte paralele. Unghiul a două drepte în spațiu.
    • 3.11
      11. Unghiul a două drepte în spațiu. Partea 2. Exerciții.
    • 3.12
      12. Unghiul a două drepte în spațiu. Partea 3. Exerciții.
    • 3.13
      13. Pozițiile relative a două plane. Plane paralele.
    • 3.14
      14. Plane paralele. Partea 2.
    • 3.15
      15. Plane paralele. Partea 3.
    • 3.16
      16. Plane paralele. Partea 4.
    • 3.17
      17. Secțiuni paralele cu bazele. Trunchiul de piramidă. Trunchiul de con.
    • 3.18
      18. Trunchiul de piramidă. Partea 2. Exerciții.
    • 3.19
      19. Trunchiul de piramidă. Partea 3. Exerciții.
    • 3.20
      20. Perpendicularitate. Dreaptă perpendiculară pe plan.
    • 3.21
      21. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 2. Exerciții.
    • 3.22
      22. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 3.
    • 3.23
      23. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 4.
    • 3.24
      24. Dreaptă perpendiculară pe plan. Partea 5.
    • 3.25
      25. Înălțimea piramidei. Înălțimea conului
    • 3.26
      26. Înălțimea piramidei. Înălțimea conului. Partea 2
    • 3.27
      27. Înălțimea piramidei. Înălțimea conului. Partea 3
    • 3.28
      28. Înălțimea prismei. Înălțimea cilindrului
    • 3.29
      29. Înălțimea prismei. Înălțimea cilindrului. Partea 2
    • 3.30
      30. Înălțimea prismei. Înălțimea cilindrului. Partea 3
    • 3.31
      31. Înălțimea trunchiului de piramidă. Înălțimea trunchiului de con
    • 3.32
      32. Înălțimea trunchiului de piramidă. Înălțimea trunchiului de con. Partea 2
    • 3.33
      33. Înălțimea trunchiului de piramidă. Înălțimea trunchiului de con. Partea 3
    • 3.34
      34. Secțiuni diagonale și axiale
    • 3.35
      35. Secțiuni diagonale și axiale. Partea 2
    • 3.36
      36. Secțiuni diagonale și axiale. Partea 3
    • 3.37
      37. Secțiuni diagonale și axiale. Partea 4
    • 3.38
      38. Plane perpendiculare
    • 3.39
      39. Plane perpendiculare. Partea 2
    • 3.40
      40. Plane perpendiculare. Partea 3
    • 3.41
      41. Plane perpendiculare. Partea 4
    • 3.42
      42. Proiecții pe un plan
    • 3.43
      43. Proiecții pe un plan. Partea 2
    • 3.44
      44. Proiecții pe un plan. Partea 3
    • 3.45
      45. Proiecții pe un plan. Partea 4
    • 3.46
      46. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Lungimea proiecției unui segment pe un plan
    • 3.47
      47. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 2
    • 3.48
      48. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 3
    • 3.49
      49. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 4
    • 3.50
      50. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 5
    • 3.51
      51. Unghiul dintre o dreaptă și un plan. Partea 6
    • 3.52
      52. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane
    • 3.53
      53. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane. Partea 2
    • 3.54
      54. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane. Partea 3
    • 3.55
      55. Unghi diedru. Unghi plan corespunzător unghiului diedru. Unghiul a două plane. Partea 4
    • 3.56
      56. Teorema celor trei perpendiculare.
    • 3.57
      57. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 2.
    • 3.58
      58. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 3.
    • 3.59
      59. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 4.
    • 3.60
      60. Teorema celor trei perpendiculare. Partea 5.
  • CAPITOLUL 4
    FUNCȚII
    16
    • 4.1
      1. Funcții. Funcții definite pe mulțimi finite. Moduri de a defini o funcție. Funcții numerice.
    • 4.2
      2. Funcții. Domeniu de definiție, codomeniu, legea de corespondență. Partea 2.
    • 4.3
      3. Funcții cu ramuri. Funcții egale. Partea 3.
    • 4.4
      4. Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului unei funcții.
    • 4.5
      5. Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului. Partea 2.
    • 4.6
      6. Funcția liniară f: ℝ → ℝ, f(x) = ax + b. Reprezentarea grafică a funcției, a și b ∈ ℝ.
    • 4.7
      7. Reprezentarea grafică a funcției liniare f: ℝ → ℝ, f(x) = ax + b. Intersecțiile graficului cu axele de coordonate. Partea 2.
    • 4.8
      8. Reprezentarea grafică a funcției liniare f: ℝ → ℝ, f(x) = ax + b. Intersecțiile graficului cu axele. Partea 3.
    • 4.9
      9. Reprezentarea grafică a funcției f: D → ℝ, unde D este un interval din ℝ.
    • 4.10
      10. Exerciții care folosesc noțiunea de punct de pe grafic.
    • 4.11
      11. Exerciții care folosesc noțiunea de punct de pe grafic. Partea 2.
    • 4.12
      12. Exerciții care folosesc noțiunea de punct de pe grafic. Partea 3.
    • 4.13
      13. Intersecția reprezentărilor grafice ale funcțiilor.
    • 4.14
      14. Intersecția reprezentărilor grafice ale funcțiilor. Partea 2.
    • 4.15
      15. Funcții, exerciții. Triunghiul format de axele de coordonate și graficul funcției.
    • 4.16
      16. Funcții, exerciții. Triunghiul format de axele de coordonate și graficul funcției. Partea 2. Exercițiu Evaluare Națională.
  • CAPITOLUL 5
    ARII ȘI VOLUME ALE UNOR CORPURI GEOMETRICE
    8
    • 5.1
      1. Distanțe și măsuri de unghiuri pe fețele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate.
    • 5.2
      2. Arii și volum Prisma Regulată, Paralelipiped dreptunghic, Cub.
    • 5.3
      3. Arii și volum piramida regulată.
    • 5.4
      4. Arii și volum trunchi de piramidă regulată.
    • 5.5
      5. Arii, volum cilindru circular drept.
    • 5.6
      6. Arii și volum con circular drept.
    • 5.7
      7. Arii și volum trunchi de con circular drept.
    • 5.8
      8. Sfera.
  • CAPITOLUL 6
    RECAPITULĂRI FINALE PRIN TESTE
    1
    • 6.1
      1. Recapitulări finale prin teste
  • Cursuri
  • Demo
  • Beneficii
  • Jocuri
  • Înregistrare
  • Login

Matematică clasa a VIII-a

28. Înălțimea prismei. Înălțimea cilindrului

Știi acel moment când ții în mână o cutie de suc sau o conservă și te întrebi cât de „înaltă” este, de fapt, față de baza ei? Exact asta explorăm azi. Înălțimea prismei și înălțimea cilindrului sunt concepte mai simple decât par la prima vedere, dar fără ele nu poți calcula volume, nu poți rezolva probleme de geometrie spațială și te blochezi imediat la subiectul 3 de la teză. Lecția video îți arată pas cu pas cum identifici înălțimea pe desen, cum o deosebești de o muchie oarecare și cum o folosești în calcule concrete. După ce o parcurgi, prisma și cilindrul nu vor mai fi „alea cu baze și laturi” — vei ști exact ce măsori și de ce.

Ce vei învăța în această lecție

  • Vei înțelege ce reprezintă geometric înălțimea unei prisme și a unui cilindru și cum se trasează ea pe figură.
  • Vei ști să deosebești înălțimea prismei de o muchie laterală, chiar și atunci când prisma este oblică.
  • Vei ști să identifici înălțimea cilindrului pe o schiță și să o exprimi cu ajutorul elementelor cunoscute.
  • Vei ști să aplici aceste noțiuni pentru a calcula arii laterale și volume în exerciții de tip teză.

Exemplu rezolvat

Enunț

O prismă dreaptă cu baza dreptunghi are muchia laterală l=8 cml = 8 \text{ cm} și baza dreptunghiului cu laturile a=5 cma = 5 \text{ cm} și b=3 cmb = 3 \text{ cm}. Știind că aria laterală a prismei este AL=128 cm2A_L = 128 \text{ cm}^2, determină înălțimea prismei.

Rezolvare

Fiecare pas separat:

Perimetrul bazei: P=2(a+b)=2(5+3)=16 cm\text{Perimetrul bazei: } P = 2(a + b) = 2(5 + 3) = 16 \text{ cm}

AL=P⋅hA_L = P \cdot h

128=16⋅h128 = 16 \cdot h

h=12816=8 cmh = \frac{128}{16} = 8 \text{ cm}

Explicație

La o prismă dreaptă, înălțimea hh este egală cu muchia laterală. Formula ariei laterale AL=P⋅hA_L = P \cdot h leagă perimetrul bazei de înălțime, deci dacă știi aria și perimetrul, împărți pur și simplu. Atenție: perimetrul se calculează pe baza figurii, nu pe față laterală — greșeala clasică la teze!

Idei cheie de reținut

  • La prisma dreaptă, înălțimea hh coincide cu muchia laterală; la prisma oblică, înălțimea este distanța perpendiculară dintre baze, deci mai mică decât muchia laterală.
  • Înălțimea cilindrului este segmentul perpendicular pe cele două baze circulare, egal cu distanța dintre planele lor.
  • Formula AL=P⋅hA_L = P \cdot h (pentru prismă) și AL=2πrhA_L = 2\pi r h (pentru cilindru) funcționează corect doar dacă hh este înălțimea, nu altă dimensiune a solidului.

Întrebări frecvente

Cum știu dacă înălțimea este aceeași cu muchia laterală sau nu?

Simplu: uită-te dacă muchia laterală este perpendiculară pe bază. Dacă da — prisma e dreaptă și h=lh = l. Dacă muchia este „înclinată” față de bază, prisma e oblică și înălțimea e mai mică decât muchia. Problema îți spune de obicei tipul prismei, deci citește enunțul cu atenție înainte să notezi orice.

La cilindru, ce fac dacă problema nu îmi dă direct înălțimea?

Cilindrul are trei elemente principale: raza rr, diametrul d=2rd = 2r și înălțimea hh. Dacă nu e dată direct, o poți afla din aria laterală (AL=2πrhA_L = 2\pi r h) sau din volum (V=πr2hV = \pi r^2 h) — izolezi hh și calculezi. Asigură-te că ai raza, nu diametrul, înainte să înlocuiești în formulă.

Care este cea mai frecventă greșeală la probleme cu înălțimea prismei?

Confuzia dintre înălțimea solidului și înălțimea feței laterale. Față laterală e un dreptunghi — are propria ei înălțime care poate fi diferită de hh al prismei. Când calculezi aria laterală totală, folosești hh al prismei, nu dimensiunile interioare ale feței. Desenează întotdeauna o schiță și marchează hh explicit — îți salvează puncte la teză.

Prev Înapoi 27. Înălțimea piramidei. Înălțimea conului. Partea 3
Înainte 29. Înălțimea prismei. Înălțimea cilindrului. Partea 2 Next
Administrează consimțământul
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice. Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
  • Administrează opțiunile
  • Administrează serviciile
  • Administrează vânzătorii {vendor_count}
  • Citește mai multe despre aceste scopuri
Vezi preferințele
  • {title}
  • {title}
  • {title}
HomeCursuriJocuri Login