- 6 secțiuni
- 68 de lecții
- Pe viață
- CAPITOLUL 114
- 1.11. Textul literar. Cuvântul-cheie și tema textului literar
- 1.22. Ideea principală. Planul simplu de idei
- 1.33. Textul nonliterar
- 1.44. Emoțiile. Exprimarea adecvată a emoțiilor.
- 1.55. Comunicarea. Roluri în comunicare.
- 1.66. Propoziția – Tipuri de propoziții
- 1.77. Cuvântul. Dicționarul.
- 1.88. Sinonimele. Antonimele.
- 1.99. Câmpul lexical
- 1.1010. Fonetică
- 1.1111. Silaba. Accentul.
- 1.1212. Etapele scrierii. Relatarea.
- 1.1313. Recapitulare – Capitolul I
- 1.1414. Test – Capitolul I
- CAPITOLUL 214
- 2.11. Textul narativ literar. Actiune, spațiu, timp
- 2.22. Personajele
- 2.33. Ideea secundară. Planul dezvoltat de idei
- 2.44. Dialogul. Schimburi de replici in dialog
- 2.55. Verbul
- 2.66. Modul indicativ. Prezentul
- 2.77. Imperfectul
- 2.88. Perfectul compus (auxiliar+participiu)
- 2.99. Perfectul simplu si mmcp
- 2.1010. Viitorul
- 2.1111. Modul imperativ
- 2.1212. Textul narativ ficțional
- 2.1313. Recapitulare – Verbul
- 2.1414. Test de evaluare – Unitatea II
- CAPITOLUL 311
- 3.11. Textul descriptiv literar în versuri. Descrierea în versuri.
- 3.22. Textul descriptiv literar. Personificarea
- 3.33. Textul descriptiv nonliterar
- 3.44. Ascultarea activă.
- 3.55. Substantivul.
- 3.66. Substantivul – Articolul
- 3.77. Posibilități combinatorii substantiv. Prepoziția. Atributul
- 3.88. Substantivul subiect. Acordul Predicatului cu subiectul
- 3.99. Descrierea unui obiect
- 3.1010. Recapitulare.
- 3.1111. Evaluare
- CAPITOLUL 412
- 4.11. Textul narativ literar – Acțiune, timp, spațiu și personaje
- 4.22. Semnificaţiile textului
- 4.33. Comparaţia
- 4.44. Textul multimodal – Banda desenată
- 4.55. Modele comportamentale eroice de-a lungul timpului
- 4.66. Atitudini comunicative. Acte de limbaj.
- 4.77. Pronumele. Pronumele personal.
- 4.88. Pronumele personal de politețe
- 4.99. Adjectivul. Articolul demonstrativ
- 4.1010. Gradele de comparație ale adjectivului
- 4.1111. Descrierea unei persoane. Autoportretul.
- 4.1212. Recapitulare – Pronume și adjectiv
- CAPITOLUL 59
- 5.11. Textul narativ literar (basmul). Timp, spațiu.
- 5.22. Textul narativ literar. Acțiune și personaje.
- 5.33. Semnificațiile textului.
- 5.44. Elemente paraverbale și nonverbale. Acte de limbaj
- 5.55. Numeralul. Numeralul cardinal.
- 5.66. Numeralul ordinal.
- 5.77. Descrierea unei ființe imaginare.
- 5.88. Recapitulare.
- 5.99. Test.
- CAPITOLUL 68
- 6.11. Textul narativ nonliterar. Trăsături ale textului narativ nonliterar.
- 6.22. Carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală.
- 6.33. Acte de limbaj: a explica, a recomanda, a afirma.
- 6.44. Enunțul.
- 6.55. Tipuri de enunțuri. Punctuația enunțului.
- 6.66. Prezentarea textului: inserarea unor desene, grafice, fotografii, scheme.
- 6.77. Recapitulare finală.
- 6.88. Test final.
3. Textul nonliterar
Texte nonliterare citești în fiecare zi, fără să-ți dai seama: instrucțiunile de pe o cutie de medicamente, știrea de pe telefon, afișul de la intrarea în școală. Spre deosebire de textul literar, care creează lumi și personaje, textul nonliterar transmite informații reale, precise, verificabile. Nu inventează nimic — comunică fapte. La școală, vei întâlni astfel de texte la orice materie, nu doar la română. Iar dacă știi cum funcționează, poți să extragi informația rapid, să înțelegi ce ți se cere și să scrii tu însuți texte clare, care chiar ajută oamenii.
Ce vei învăța în această lecție
- Vei ști să recunoști un text nonliterar și să-l deosebești de unul literar după caracteristici concrete.
- Vei ști să identifici structura unui text nonliterar și rolul fiecărei părți.
- Vei ști să extragi informațiile esențiale dintr-un articol, anunț sau instrucțiuni.
- Vei ști să scrii singur un text nonliterar simplu, respectând cerințele de claritate și precizie.
Cum arată în practică
Structura
Să luăm exemplul unui articol informativ — cel mai frecvent tip pe care îl întâlnești. Introducerea răspunde la întrebările de bază: Cine? Ce? Când? Unde? — prezintă subiectul fără detalii în plus. Cuprinsul dezvoltă informațiile: explică de ce s-a întâmplat, cum, care sunt consecințele — fiecare idee stă în propriul paragraf, logic, fără digresiuni. Încheierea rezumă sau oferă o concluzie practică — ce rămâi cu tine după ce citești. Niciun element decorativ, nicio metaforă: fiecare cuvânt are un scop precis.
De reținut
1. Limbajul este standard și obiectiv — eviți cuvintele care exprimă emoții personale sau judecăți subiective. 2. Informațiile trebuie să fie verificabile — nu scrii „probabil” sau „se zice că”; dacă nu știi sigur, nu incluzi. 3. Titlul și, dacă există, subtitlurile trebuie să anunțe exact conținutul — cititorul nu ghicește, el citește ca să afle ceva concret.
Greșeli frecvente
- Amestecul de registre: elevii introduc expresii poetice sau emoționale („cerul plângea cu lacrimi reci”) într-un text care ar trebui să fie obiectiv. Corecția: păstrează un ton neutru și direct pe tot parcursul textului.
- Introducerea prea vagă: în loc să răspundă imediat la „Cine? Ce? Când?”, unii elevi încep cu generalități inutile. Corecția: prima propoziție trebuie să conțină informația esențială, nu pregătirea pentru ea.
- Lipsa organizării pe paragrafe: toate informațiile sunt înghesusite într-un singur bloc de text. Corecția: fiecare idee principală merită propriul paragraf — astfel cititorul poate urmări logic fiecare pas.
Întrebări frecvente
Cum știu sigur dacă un text e nonliterar sau literar?
Pune-ți o singură întrebare: autorul inventează ceva sau comunică fapte reale? Dacă textul descrie o lume imaginară, creează personaje sau folosește metafore ca să producă emoție — e literar. Dacă scopul este să informeze, să instruiască sau să convingă cu argumente verificabile — e nonliterar. De obicei, îți dai seama din primele două propoziții.
Pot să-mi exprim părerea într-un text nonliterar?
Depinde de tip. Într-un articol informativ — nu, rămâi obiectiv. Dar există texte nonliterare care permit opinia: articolul de opinie sau recenzia, de exemplu. Regula este că orice opinie trebuie susținută cu argumente concrete, nu cu sentimente. „Mi se pare frumos” nu e un argument; „vânzările au crescut cu 30%” — da.
De ce contează ordinea informațiilor într-un astfel de text?
Pentru că cititorul unui text nonliterar nu are răbdare să caute — vrea să găsească rapid ce-l interesează. Dacă pui esențialul la final, riști să fie ignorat. Ordinea logică nu e o regulă inventată de profesori; e respectul față de cel care te citește. Un text bine organizat arată că știi despre ce vorbești.