Pronumele și adjectivul pronominal sunt, de fapt, același cuvânt care se comportă diferit în funcție de context. Dacă spui „Acesta a câștigat”, cuvântul „acesta” înlocuiește un substantiv — e pronume. Dacă spui „Băiatul acesta a câștigat”, același cuvânt însoțește un substantiv și îl determină — e adjectiv pronominal. Această distincție contează enorm când analizezi o propoziție: funcția sintactică, acordul, totul depinde de cum funcționează cuvântul în frază. La teză sau la BAC, confuzia dintre cele două îți poate costa puncte prețioase. Recapitularea asta te ajută să le separi cu siguranță.
Propoziție
Unii colegi au ales proiecte interesante, dar unii dintre ei nu le-au prezentat.
Analiză
Primul „unii” stă lângă substantivul „colegi” și îl determină → adjectiv pronominal nehotărât, masculin plural, nominativ, atribut adjectival. Al doilea „unii” nu mai are substantiv lângă el, înlocuiește un substantiv subînțeles → pronume nehotărât, masculin plural, nominativ, subiect. Același cuvânt, două roluri complet diferite — totul se decide uitându-te dacă există un substantiv alături.
Regulă de reținut
Când cuvântul pronominal însoțește un substantiv și se acordă cu el → adjectiv pronominal. Când stă singur și înlocuiește un substantiv → pronume. Pune întrebarea: există un substantiv alături? Dacă da, e adjectiv. Dacă nu, e pronume.
Uită-te dacă există un substantiv imediat lângă el cu care se acordă. „Această” din „această problemă” determină substantivul „problemă” → adjectiv pronominal. „Aceasta” din „Aceasta e grea” nu are substantiv alături, înlocuiește ceva → pronume. Întrebarea-cheie: stă singur sau însoțește un substantiv?
Nu pe de rost ca pe o poezie, ci să le recunoști în context. Personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ, nehotărât, negativ — opt tipuri. Cel mai simplu e să le grupezi după întrebarea la care răspund: cine? al cui? care? ce fel de? Practica pe propoziții reale face mai mult decât memorarea listei.
Pronumele posesiv se acordă în gen, număr și caz cu obiectul posedat, nu cu posesorul. „Cartea” e feminin singular → „mea”. „Cărțile” e feminin plural → „mele”. Gândește-te la obiect, nu la persoana care deține. Acesta e secretul acordului posesiv și te scapă de confuzii la analiză.