- 5 secțiuni
- 77 de lecții
- Pe viață
- CAPITOLUL 118
- 1.11. Textul narativ literar
- 1.22. Legarea secvențelor narative
- 1.33. Narator, autor, personaj. Enumerația
- 1.44. Textul nonliterar. Anuntul
- 1.55. Principii de interacțiune în comunicare
- 1.66. Contacte culturale
- 1.77. Fraza
- 1.88. Conjuncția
- 1.99. Derivarea
- 1.1010. Compunerea. Familia lexicală
- 1.1111. Categorii semantice
- 1.1212. Paronimele. Confuziile paronimice
- 1.1313. Pleonasmul
- 1.1414. Îmbinări de cuvinte, locuțiuni. Termeni științifici, limbaj popular
- 1.1515. Noțiuni de fonetică. Grupurile de sunete. Despărțirea cuvintelor în silabe
- 1.1616. Accentul. Utilizarea corectă
- 1.1717. Etapele scrierii. Organizarea textului.
- 1.1818. Recapitulare – Capitolul I
- CAPITOLUL 217
- 2.11. Textul narativ – Popa Tanda
- 2.22. Personajul. Mijloace de caracterizare. Repetiția
- 2.33. Conflictul. Complexitatea personajului.
- 2.44. Semnificațiile textului – „Popa Tanda” de Ioan Slavici
- 2.55. Caracterizarea personajului
- 2.66. Limba și cultura
- 2.77. Fapte și opinii. Textul explicativ.
- 2.88. Verbul. Tipuri de verbe
- 2.99. Modurile și timpurile verbului. Actualizare. (I)
- 2.1010. Modurile și timpurile verbului. Actualizare. (II)
- 2.1111. Forme nepersonale – infinitivul și participiul
- 2.1212. Forme nepersonale – gerunziul și supinul
- 2.1313. Posibilități combinatorii ale verbului
- 2.1414. Circumstanțialul de cauză
- 2.1515. Circumstanțialul de scop
- 2.1616. Recapitulare
- 2.1717. Evaluare – Capitolul II
- CAPITOLUL 313
- 3.11. Textul liric. Structura textului liric
- 3.22. Textul liric. Exprimarea emoțiilor
- 3.33. Textul liric – Limbajul figurat
- 3.44. Textul liric. Poezia modernă
- 3.55. Textul descriptiv, descrierea. Redactarea unei descrieri
- 3.66. Atitudini comunicative
- 3.77. Substantivul. Actualizarea cunoștințelor
- 3.88. Prepoziția
- 3.99. Posibilități combinatorii ale substantivului
- 3.1010. Adjectivul. Actualizarea cunoștințelor
- 3.1111. Posibilități combinatorii ale adjectivului
- 3.1212. Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea unei emoții
- 3.1313. Evaluare – Capitolul III.
- CAPITOLUL 415
- 4.11. Textul narativ literar – Acțiune, timp și spațiu
- 4.22. Textul narativ literar – Naratorul și personajele
- 4.33. Semnificațiile textului.
- 4.44. Textul multimodal – Enciclopedia
- 4.55. Structura textului narativ oral.
- 4.66. Structuri textuale
- 4.77. Pronumele personal, personal de politețe și reflexiv – Actualizare
- 4.88. Pronumele și adjectivul pronominal posesiv
- 4.99. Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ
- 4.1010. Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât
- 4.1111. Pronumele și adjectivul pronominal interogativ
- 4.1212. Pronumele și adjectivul pronominal relativ
- 4.1313. Pronumele și adjectivul pronominal negativ
- 4.1414. Adjectivul pronominal de întărire
- 4.1515. Posibilități combinatorii ale pronumelui și adjectivului pronominal
- CAPITOLUL 514
- 5.11. Textul dramatic. Structura textului dramatic, rolul indicațiilor scenice, autorul.
- 5.22. Arta spectacolului. Personajul dramatic.
- 5.33. Rolul dialogului. Dialogul în textul scris și în spectacol.
- 5.44. Semnificațiile textului.
- 5.55. Dialogul în textul nonliterar. Interviul.
- 5.66. Textul dialogat. Tracul comunicativ.
- 5.77. Strategii de ascultare activă.
- 5.88. Numeralul. Actualizare.
- 5.99. Posibilități combinatorii ale numeralului.
- 5.1010. Adverbul. Actualizare.
- 5.1111. Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă
- 5.1212. Tipare textuale de structurare a ideilor. Cererea
- 5.1313. Recapitulare.
- 5.1414. Evaluare unitatea V.
1. Textul narativ literar – Acțiune, timp și spațiu
Textul narativ literar este cel pe care îl întâlnești cel mai des — în cărțile de citit, în manuale, în filmele preferate și chiar în poveștile pe care le spui prietenilor despre o întâmplare din vacanță. El redă o acțiune desfășurată în timp și spațiu, cu personaje care trăiesc evenimente. La școală îl studiezi ca să înțelegi cum funcționează o poveste bine construită, dar și ca să poți scrie tu însuți compuneri coerente. Dacă știi cum sunt organizate acțiunea, timpul și spațiul într-un text narativ, vei putea atât să analizezi orice fragment literar, cât și să-ți construiești propriile texte fără să te pierzi pe parcurs.
Ce vei învăța în această lecție
- Vei ști să identifici acțiunea principală și momentele subiectului într-un text narativ literar.
- Vei ști să recunoști indicii de timp și spațiu și să explici rolul lor în construirea narațiunii.
- Vei ști să delimitezi secvențele narative și să le încadrezi în structura textului.
- Vei ști să construiești o scurtă narațiune respectând legătura logică dintre acțiune, timp și spațiu.
Cum arată în practică
Structura
Introducerea prezintă cadrul narativ: cine sunt personajele, unde și când se petrece acțiunea — este momentul expozițiunii, când cititorul intră în lumea poveștii. Cuprinsul conține intriga (conflictul care pornește acțiunea), desfășurarea acțiunii (evenimentele succesive, legate logic prin cauză și efect) și punctul culminant (momentul de maximă tensiune). Încheierea aduce deznodământul: conflictul se rezolvă, personajele ajung într-o nouă stare față de cea inițială. Timpul și spațiul nu sunt simple decoruri — ele influențează direct comportamentul personajelor și atmosfera întregii narațiuni.
De reținut
1. Acțiunea trebuie să avanseze — fiecare secvență trebuie să schimbe ceva față de cea anterioară. 2. Indicii de timp (a doua zi, în zori, după ani îndelungați) și de spațiu (în pădure, pe malul râului, acasă) orientează cititorul și trebuie plasați natural în text, nu îngrămădiți la început. 3. Timpul verbelor trebuie să fie consecvent: narațiunea la trecut folosește imperfectul pentru descrieri și perfectul simplu sau compus pentru acțiunile punctuale.
Greșeli frecvente
- Acțiunea stagnează: elevii descriu la nesfârșit locul sau personajul fără să avanseze povestea. Corecție: după maximum 2-3 propoziții de descriere, introduce un eveniment nou.
- Indicii de timp lipsesc sau sunt contradictorii: scrii „dimineața” la început și „în aceeași seară” câteva rânduri mai jos, fără să explici trecerea timpului. Corecție: verifică firul temporal înainte să predai textul.
- Deznodământul lipsește sau e brusc: povestea se oprește la punctul culminant, fără rezolvare. Corecție: rezervă întotdeauna câteva propoziții pentru a încheia conflictul și a arăta cum s-au schimbat lucrurile.
Întrebări frecvente
Care e diferența dintre acțiunea principală și acțiunile secundare?
Acțiunea principală este firul central al poveștii — ce se întâmplă cu personajul principal de la conflict până la rezolvare. Acțiunile secundare sunt episoade care o însoțesc, adăugând detalii sau implicând personaje secundare. Gândește-te la un trunchi de copac (principal) și la ramuri (secundare): ramurile nu există fără trunchi, dar îl fac mai bogat.
Trebuie să știu pe de rost toate momentele subiectului?
Nu pe de rost ca pe o poezie, ci să le înțelegi. Dacă știi de ce există fiecare moment — expozițiunea pregătește, intriga pornește motorul, desfășurarea construiește tensiunea, punctul culminant o aduce la maxim, deznodământul o eliberează — le vei recunoaște și reține natural, fără memorizare forțată.
Cum știu unde se termină un moment al subiectului și unde începe altul?
Uită-te la schimbările din text: se schimbă ceva important în situația personajului? Apare un conflict nou sau se rezolvă unul vechi? Acolo, de obicei, treci de la un moment la altul. Indicii de timp și spațiu îți dau adesea primul semnal că ceva nou începe în narațiune.