- 5 secțiuni
- 77 de lecții
- Pe viață
- CAPITOLUL 118
- 1.11. Textul narativ literar
- 1.22. Legarea secvențelor narative
- 1.33. Narator, autor, personaj. Enumerația
- 1.44. Textul nonliterar. Anuntul
- 1.55. Principii de interacțiune în comunicare
- 1.66. Contacte culturale
- 1.77. Fraza
- 1.88. Conjuncția
- 1.99. Derivarea
- 1.1010. Compunerea. Familia lexicală
- 1.1111. Categorii semantice
- 1.1212. Paronimele. Confuziile paronimice
- 1.1313. Pleonasmul
- 1.1414. Îmbinări de cuvinte, locuțiuni. Termeni științifici, limbaj popular
- 1.1515. Noțiuni de fonetică. Grupurile de sunete. Despărțirea cuvintelor în silabe
- 1.1616. Accentul. Utilizarea corectă
- 1.1717. Etapele scrierii. Organizarea textului.
- 1.1818. Recapitulare – Capitolul I
- CAPITOLUL 217
- 2.11. Textul narativ – Popa Tanda
- 2.22. Personajul. Mijloace de caracterizare. Repetiția
- 2.33. Conflictul. Complexitatea personajului.
- 2.44. Semnificațiile textului – „Popa Tanda” de Ioan Slavici
- 2.55. Caracterizarea personajului
- 2.66. Limba și cultura
- 2.77. Fapte și opinii. Textul explicativ.
- 2.88. Verbul. Tipuri de verbe
- 2.99. Modurile și timpurile verbului. Actualizare. (I)
- 2.1010. Modurile și timpurile verbului. Actualizare. (II)
- 2.1111. Forme nepersonale – infinitivul și participiul
- 2.1212. Forme nepersonale – gerunziul și supinul
- 2.1313. Posibilități combinatorii ale verbului
- 2.1414. Circumstanțialul de cauză
- 2.1515. Circumstanțialul de scop
- 2.1616. Recapitulare
- 2.1717. Evaluare – Capitolul II
- CAPITOLUL 313
- 3.11. Textul liric. Structura textului liric
- 3.22. Textul liric. Exprimarea emoțiilor
- 3.33. Textul liric – Limbajul figurat
- 3.44. Textul liric. Poezia modernă
- 3.55. Textul descriptiv, descrierea. Redactarea unei descrieri
- 3.66. Atitudini comunicative
- 3.77. Substantivul. Actualizarea cunoștințelor
- 3.88. Prepoziția
- 3.99. Posibilități combinatorii ale substantivului
- 3.1010. Adjectivul. Actualizarea cunoștințelor
- 3.1111. Posibilități combinatorii ale adjectivului
- 3.1212. Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea unei emoții
- 3.1313. Evaluare – Capitolul III.
- CAPITOLUL 415
- 4.11. Textul narativ literar – Acțiune, timp și spațiu
- 4.22. Textul narativ literar – Naratorul și personajele
- 4.33. Semnificațiile textului.
- 4.44. Textul multimodal – Enciclopedia
- 4.55. Structura textului narativ oral.
- 4.66. Structuri textuale
- 4.77. Pronumele personal, personal de politețe și reflexiv – Actualizare
- 4.88. Pronumele și adjectivul pronominal posesiv
- 4.99. Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ
- 4.1010. Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât
- 4.1111. Pronumele și adjectivul pronominal interogativ
- 4.1212. Pronumele și adjectivul pronominal relativ
- 4.1313. Pronumele și adjectivul pronominal negativ
- 4.1414. Adjectivul pronominal de întărire
- 4.1515. Posibilități combinatorii ale pronumelui și adjectivului pronominal
- CAPITOLUL 514
- 5.11. Textul dramatic. Structura textului dramatic, rolul indicațiilor scenice, autorul.
- 5.22. Arta spectacolului. Personajul dramatic.
- 5.33. Rolul dialogului. Dialogul în textul scris și în spectacol.
- 5.44. Semnificațiile textului.
- 5.55. Dialogul în textul nonliterar. Interviul.
- 5.66. Textul dialogat. Tracul comunicativ.
- 5.77. Strategii de ascultare activă.
- 5.88. Numeralul. Actualizare.
- 5.99. Posibilități combinatorii ale numeralului.
- 5.1010. Adverbul. Actualizare.
- 5.1111. Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă
- 5.1212. Tipare textuale de structurare a ideilor. Cererea
- 5.1313. Recapitulare.
- 5.1414. Evaluare unitatea V.
12. Forme nepersonale – gerunziul și supinul
Gerunziul și supinul sunt două forme verbale pe care le folosești zi de zi fără să știi. Când spui „merg alergând” sau „am de citit zece pagini”, le folosești deja. Ele aparțin verbului, dar se comportă uneori ca niște substantive sau adverbe — și asta le face fascinante și, uneori, puțin confuze. La școală apar în analize gramaticale, în exerciții de recunoaștere și în compuneri. Dacă le înțelegi cu adevărat — nu doar le memorezi — vei scrie mai corect și vei analiza un text cu mult mai multă siguranță.
Ce vei învăța în această lecție
- Vei ști să recunoști gerunziul și supinul în orice propoziție.
- Vei ști să explici cum se formează fiecare dintre ele.
- Vei ști să le deosebești de alte forme verbale care seamănă cu ele.
- Vei ști să le folosești corect în propoziții proprii, fără greșeli tipice.
Cum arată în practică
Structura
Gerunziul se formează adăugând sufixul -ând sau -ind la rădăcina verbului: a cânta → cântând, a dormi → dormind. Exprimă o acțiune simultană cu alta: „Citind, a adormit.” Supinul se formează din participiul verbului precedat de o prepoziție (de, la, pentru, după, fără, în): de mers, la pescuit, fără greșit. Exprimă o acțiune ca scop, obligație sau posibilitate: „Am de scris un eseu.” Reține: gerunziul arată cum sau când se petrece ceva, supinul arată ce trebuie sau poate fi făcut.
De reținut
1. Gerunziul nu se acordă niciodată cu subiectul — rămâne invariabil: fetele cântând, nu fetele cântânde. 2. Supinul este întotdeauna însoțit de o prepoziție — dacă nu există prepoziție, forma respectivă este participiu, nu supin. 3. Ambele sunt forme nepersonale — nu au persoană și nu pot fi predicat de sine stătătoare.
Greșeli frecvente
- „Venind acasă, m-a sunat ea” — greșit, pentru că gerunziul și subiectul propoziției principale trebuie să facă aceeași acțiune. Corect: „Venind acasă, am auzit telefonul.”
- Confundarea supinului cu participiul — „am citit” este participiu (parte din verb la perfect compus), dar „de citit” este supin. Diferența o face prepoziția.
- Acordul greșit al gerunziului — unii scriu „fetele alergânde” sau „copiii dormizi”. Gerunziul nu se schimbă niciodată după gen sau număr.
Întrebări frecvente
Cum știu dacă o formă verbală este supin sau participiu?
Secretul e simplu: uită-te dacă există o prepoziție înaintea formei verbale. „Am scris” — fără prepoziție, deci participiu folosit la perfect compus. „De scris” sau „la pescuit” — cu prepoziție, deci supin. Participiul poate fi și adjectiv: „tema scrisă”. Supinul nu devine niciodată adjectiv.
De ce gerunziul nu se acordă cu subiectul, dacă vine din verb?
Tocmai pentru că este o formă nepersonală — adică verbul și-a „pierdut” legătura directă cu persoana și numărul. Gerunziul exprimă acțiunea în desfășurare, ca un proces, nu ca ceva legat de cineva anume. De aceea rămâne fix, indiferent dacă subiectul e „eu”, „ei” sau „fetele”.
Pot folosi gerunziul la începutul propoziției? Nu sună greșit?
Poți, și sună foarte bine în română literară! „Alergând spre școală, a scăpat ghiozdanul.” Atenție doar la o regulă: cel care face acțiunea din gerunziu trebuie să fie același cu subiectul propoziției principale. Dacă nu respecti asta, fraza devine confuză sau incorectă gramatical.