- 5 secțiuni
- 77 de lecții
- Pe viață
- CAPITOLUL 118
- 1.11. Textul narativ literar
- 1.22. Legarea secvențelor narative
- 1.33. Narator, autor, personaj. Enumerația
- 1.44. Textul nonliterar. Anuntul
- 1.55. Principii de interacțiune în comunicare
- 1.66. Contacte culturale
- 1.77. Fraza
- 1.88. Conjuncția
- 1.99. Derivarea
- 1.1010. Compunerea. Familia lexicală
- 1.1111. Categorii semantice
- 1.1212. Paronimele. Confuziile paronimice
- 1.1313. Pleonasmul
- 1.1414. Îmbinări de cuvinte, locuțiuni. Termeni științifici, limbaj popular
- 1.1515. Noțiuni de fonetică. Grupurile de sunete. Despărțirea cuvintelor în silabe
- 1.1616. Accentul. Utilizarea corectă
- 1.1717. Etapele scrierii. Organizarea textului.
- 1.1818. Recapitulare – Capitolul I
- CAPITOLUL 217
- 2.11. Textul narativ – Popa Tanda
- 2.22. Personajul. Mijloace de caracterizare. Repetiția
- 2.33. Conflictul. Complexitatea personajului.
- 2.44. Semnificațiile textului – „Popa Tanda” de Ioan Slavici
- 2.55. Caracterizarea personajului
- 2.66. Limba și cultura
- 2.77. Fapte și opinii. Textul explicativ.
- 2.88. Verbul. Tipuri de verbe
- 2.99. Modurile și timpurile verbului. Actualizare. (I)
- 2.1010. Modurile și timpurile verbului. Actualizare. (II)
- 2.1111. Forme nepersonale – infinitivul și participiul
- 2.1212. Forme nepersonale – gerunziul și supinul
- 2.1313. Posibilități combinatorii ale verbului
- 2.1414. Circumstanțialul de cauză
- 2.1515. Circumstanțialul de scop
- 2.1616. Recapitulare
- 2.1717. Evaluare – Capitolul II
- CAPITOLUL 313
- 3.11. Textul liric. Structura textului liric
- 3.22. Textul liric. Exprimarea emoțiilor
- 3.33. Textul liric – Limbajul figurat
- 3.44. Textul liric. Poezia modernă
- 3.55. Textul descriptiv, descrierea. Redactarea unei descrieri
- 3.66. Atitudini comunicative
- 3.77. Substantivul. Actualizarea cunoștințelor
- 3.88. Prepoziția
- 3.99. Posibilități combinatorii ale substantivului
- 3.1010. Adjectivul. Actualizarea cunoștințelor
- 3.1111. Posibilități combinatorii ale adjectivului
- 3.1212. Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea unei emoții
- 3.1313. Evaluare – Capitolul III.
- CAPITOLUL 415
- 4.11. Textul narativ literar – Acțiune, timp și spațiu
- 4.22. Textul narativ literar – Naratorul și personajele
- 4.33. Semnificațiile textului.
- 4.44. Textul multimodal – Enciclopedia
- 4.55. Structura textului narativ oral.
- 4.66. Structuri textuale
- 4.77. Pronumele personal, personal de politețe și reflexiv – Actualizare
- 4.88. Pronumele și adjectivul pronominal posesiv
- 4.99. Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ
- 4.1010. Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât
- 4.1111. Pronumele și adjectivul pronominal interogativ
- 4.1212. Pronumele și adjectivul pronominal relativ
- 4.1313. Pronumele și adjectivul pronominal negativ
- 4.1414. Adjectivul pronominal de întărire
- 4.1515. Posibilități combinatorii ale pronumelui și adjectivului pronominal
- CAPITOLUL 514
- 5.11. Textul dramatic. Structura textului dramatic, rolul indicațiilor scenice, autorul.
- 5.22. Arta spectacolului. Personajul dramatic.
- 5.33. Rolul dialogului. Dialogul în textul scris și în spectacol.
- 5.44. Semnificațiile textului.
- 5.55. Dialogul în textul nonliterar. Interviul.
- 5.66. Textul dialogat. Tracul comunicativ.
- 5.77. Strategii de ascultare activă.
- 5.88. Numeralul. Actualizare.
- 5.99. Posibilități combinatorii ale numeralului.
- 5.1010. Adverbul. Actualizare.
- 5.1111. Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă
- 5.1212. Tipare textuale de structurare a ideilor. Cererea
- 5.1313. Recapitulare.
- 5.1414. Evaluare unitatea V.
11. Pronumele și adjectivul pronominal interogativ
Când ești curios și vrei să afli ceva, pui o întrebare. Dar limba română e atentă și la cum întrebi. Pronumele interogativ apare exact în momentul acela: când vrei să identifici o persoană sau un lucru necunoscut — Cine a venit?, Ce auzi?, Pe care l-ai ales? Fără aceste cuvinte, întrebările noastre ar fi incomplete sau stângace. Le folosești zilnic, fără să-ți dai seama: în conversații, în mesaje, în teme. Gramatica nu ți le-a inventat — le-a doar explicat. Iar când același cuvânt însoțește un substantiv (Ce film preferi?), el devine adjectiv pronominal interogativ. Diferența contează, iar tu o vei vedea clar.
Ce vei învăța în această lecție
- Vei înțelege ce este pronumele interogativ și de ce apare în propoziție fără substantiv alături.
- Vei ști să recunoști adjectivul pronominal interogativ și să-l deosebești de pronumele interogativ.
- Vei ști să identifici formele acestor cuvinte după caz, gen și număr.
- Vei putea analiza morfologic și sintactic pronumele și adjectivul pronominal interogativ într-o propoziție.
Exemplu din text
Propoziție
Pe cine ai întrebat despre excursie?
Analiză
Pe cine — pronume interogativ, deoarece înlocuiește un substantiv necunoscut (persoana neidentificată) și introduce o întrebare directă. Nu are niciun substantiv alături, deci nu este adjectiv. Este la cazul acuzativ (răspunde la întrebarea pe cine?), forma de singular, și îndeplinește funcția sintactică de complement direct.
Regulă de reținut
Dacă cine, ce, care, cât stau singure în propoziție și înlocuiesc un substantiv, sunt pronume interogative. Dacă stau lângă un substantiv pe care îl determină (Ce carte citești?), devin adjective pronominale interogative. Testul simplu: există un substantiv imediat alături? Da → adjectiv. Nu → pronume.
Greșeli frecvente
- Confuzia între pronume și adjectiv pronominal: elevii scriu „Ce este pronume interogativ” și în propoziția Ce elev ești! — greșit, aici ce determină substantivul elev, deci este adjectiv pronominal interogativ.
- Cazul greșit: mulți spun că pe cine e la nominativ pentru că e „subiect al întrebării” — în realitate, cazul se stabilește după funcția sintactică; pe cine este întotdeauna acuzativ.
- Confuzia cu pronumele relativ: în Știu cine a venit, cine nu mai introduce o întrebare directă, ci o propoziție subordonată — acolo e pronume relativ, nu interogativ.
Întrebări frecvente
Cum știu sigur dacă „care” este pronume interogativ sau adjectiv pronominal interogativ?
Uită-te dacă care stă singur sau lângă un substantiv. În Care a câștigat? — stă singur, deci pronume. În Care echipă a câștigat? — determină substantivul echipă, deci adjectiv pronominal interogativ. Trucul e simplu: poți pune „care + substantiv”? Atunci e adjectiv.
De ce „cine” nu are forme de feminin, dar „cât” are?
Cine se referă întotdeauna la persoane, fără să distingă genul — limba română a ales această formă unică. Cât, în schimb, se acordă cu substantivul determinat sau înlocuit: cât, câtă, câți, câte. Acordul apare când cuvântul „simte” genul și numărul celui despre care vorbim.
Pronumele interogativ poate fi subiect? Părea că doar substantivele sunt subiecte.
Absolut, poate fi subiect! În Cine a telefonat?, cine este pronume interogativ cu funcția de subiect — răspunde la întrebarea cine? și determină predicatul. Pronumele există tocmai ca să înlocuiască substantivul, preluând orice funcție sintactică pe care o poate avea acesta.