- 5 secțiuni
- 70 de lecții
- 10 săptămâni
- CAPITOLUL 125
- 1.11. Textul narativ literar în proză. Acțiunea, timpul și spațiul.
- 1.2Test5 întrebări
- 1.32. Textul narativ literar. Narațiunea, instanțe ale comunicării narative.
- 1.4Test5 întrebări
- 1.53. Textul descriptiv literar în proză. Descrierea în proză
- 1.6Test5 întrebări
- 1.74. Texte continue și discontinue.
- 1.8Test5 întrebări
- 1.95. Contextul de comunicare.
- 1.10Test5 întrebări
- 1.116. Cuvântul. Sinonimele și antonimele.
- 1.12Test5 întrebări
- 1.137. Sensurile cuvintelor.
- 1.14Test5 întrebări
- 1.158. Omonimele. Cuvintele polisemantice.
- 1.16Test5 întrebări
- 1.179. Noțiuni de fonetică.
- 1.18Test5 întrebări
- 1.1910. Grupuri de sunete. Diftong, triftong, hiat.
- 1.20Test5 întrebări
- 1.2111. Despărțirea în silabe.
- 1.22Test5 întrebări
- 1.2312. Redactarea unei narațiuni la persoana I. Stilul.
- 1.24Test5 întrebări
- 1.2513. Evaluare unitatea I.
- CAPITOLUL 228
- 2.11. Textul narativ literar în proză. Timpul și spațiul.
- 2.2Test5 întrebări
- 2.32. Textul narativ literar. Momentele subiectului (etapele acțiunii)
- 2.4Test5 întrebări
- 2.53. Textul narativ literar. Personajele
- 2.6Test5 întrebări
- 2.74. Rezumatul. Oral și scris.
- 2.8Test5 întrebări
- 2.95. Valori ale culturii populare în spațiul românesc
- 2.10Test5 întrebări
- 2.116. Verbul. Actualizare
- 2.12Test5 întrebări
- 2.137. Verbul. Indicativul
- 2.14Test5 întrebări
- 2.158. Verbul. Modul imperativ
- 2.16Test5 întrebări
- 2.179. Verbul. Modul conjunctiv
- 2.18Test5 întrebări
- 2.1910. Verbul. Modul condițional-optativ
- 2.20Test5 întrebări
- 2.2111. Posibilități combinatorii ale verbului. Predicatul nominal
- 2.22Test5 întrebări
- 2.2312. Subiectul
- 2.24Test5 întrebări
- 2.2513. Complementul și circumstanțialul. Prepoziția
- 2.26Test5 întrebări
- 2.2714. Recapitulare
- 2.2815. Evaluare – capitolul II
- CAPITOLUL 329
- 3.11. Textul descriptiv literar în versuri
- 3.2Test5 întrebări
- 3.32. Descrierea în versuri. Figurile de stil
- 3.4Test5 întrebări
- 3.53. Textul descriptiv în versuri. Versificația
- 3.6Test5 întrebări
- 3.74. Textul nonliterar. Buletinul meteorologic. Știrea
- 3.8Test5 întrebări
- 3.95. Strategii de ascultare activă. Atitudini comunicative.
- 3.10Test5 întrebări
- 3.116. Substantivul. Actualizarea cunoștințelor
- 3.12Test5 întrebări
- 3.137. Cazurile substantivului. Cazul nominativ
- 3.14Test5 întrebări
- 3.158. Cazul acuzativ. Complementul direct și prepozițional
- 3.16Test5 întrebări
- 3.179. Cazul acuzativ. Circumstanțialele
- 3.18Test5 întrebări
- 3.1910. Cazul acuzativ. Atributul
- 3.20Test5 întrebări
- 3.2111. Cazul dativ. Complementul indirect
- 3.22Test5 întrebări
- 3.2312. Cazul genitiv. Articolul genitival
- 3.24Test5 întrebări
- 3.2513. Cazul vocativ. Posibilități combinatorii ale substantivului.
- 3.26Test5 întrebări
- 3.2714. Descrierea unui peisaj
- 3.28Test5 întrebări
- 3.2915. Recapitulare
- CAPITOLUL 423
- 4.11. Textul narativ literar în versuri
- 4.2Test5 întrebări
- 4.32. Textul narativ în versuri. Enumerația, personajele
- 4.4Test5 întrebări
- 4.53. Textul narativ în versuri. Semnificațiile textului
- 4.6Test5 întrebări
- 4.74. Dicția în interacțiunile verbale
- 4.8Test5 întrebări
- 4.95. Exprimarea adecvată a emoțiilor
- 4.10Test5 întrebări
- 4.116. Pronumele personal – Actualizare
- 4.12Test5 întrebări
- 4.137. Pronumele personal de politețe
- 4.14Test5 întrebări
- 4.158. Posibilități combinatorii ale pronumelui
- 4.16Test5 întrebări
- 4.179. Pronumele reflexiv
- 4.18Test5 întrebări
- 4.1910. Numeralul.
- 4.20Test5 întrebări
- 4.2111. Inserarea unor secvențe descriptive într-o narațiune.
- 4.22Test5 întrebări
- 4.2312. Evaluare – Capitolul IV
- CAPITOLUL 528
- 5.11. Textul narativ literar. Acțiunea, spațiul și timpul.
- 5.2Test5 întrebări
- 5.32. Textul narativ literar. Dialogul în textul literar.
- 5.4Test5 întrebări
- 5.53. Textul narativ literar. Personajele.
- 5.6Test5 întrebări
- 5.74. Semnificațiile textului.
- 5.8Test5 întrebări
- 5.95. Textul argumentativ. Organizarea textului argumentativ.
- 5.10Test5 întrebări
- 5.116. Performarea actelor de limbaj.
- 5.12Test5 întrebări
- 5.137. Strategii de concepere și comprehensiune a textului oral.
- 5.14Test5 întrebări
- 5.158. Adjectivul. Actualizarea cunoștințelor.
- 5.16Test5 întrebări
- 5.179. Posibilități combinatorii ale adjectivului.
- 5.18Test5 întrebări
- 5.1910. Adverbul.
- 5.20Test5 întrebări
- 5.2111. Gradele de comparație ale adverbului.
- 5.22Test5 întrebări
- 5.2312. Funcțiile sintactice ale adverbului.
- 5.24Test5 întrebări
- 5.2513. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.
- 5.26Test5 întrebări
- 5.2714. Recapitulare.
- 5.2815. Evaluare unitatea V.
2. Descrierea în versuri. Figurile de stil
Descrierea în versuri a naturii românești a primit una dintre cele mai frumoase forme prin poezia lui Vasile Alecsandri, poetul care a trăit între 1821 și 1890 și care a iubit profund pământul Moldovei. Alecsandri nu a scris despre natură din cărți — a trăit-o, a simțit-o și a transformat-o în imagini care respiră. Ciclul său Pasteluri, publicat între 1868 și 1869, este o bijuterie a literaturii române tocmai pentru că reușește să picteze cu cuvinte. De ce contează azi? Pentru că oricând privești un câmp înzăpezit sau asculți cum sună vântul, Alecsandri a găsit deja cuvintele perfecte pentru acel moment.
Ce vei învăța în această lecție
- Vei înțelege cum funcționează descrierea în versuri și ce o diferențiază de proza descriptivă
- Vei recunoaște și explica figurile de stil esențiale: epitetul, personificarea și comparația
- Vei analiza un text poetic identificând imagini artistice vizuale, auditive și de mișcare
- Vei putea comenta mesajul și starea pe care o transmite o poezie descriptivă
Citat reprezentativ
„Miezul nopții! Gerul crivățul în câmpii gonind urlează,
Troienind zăpezi năprasnice, în valuri le grămădește,
Peste dealuri și văgăune lung șuierând îngânează…”
— Vasile Alecsandri, Miezul iernii (din volumul Pasteluri)
De ce contează
Aceste versuri sunt o demonstrație perfectă a descrierii în versuri. Personificarea crivățului — care „urlează” și „șuieră” ca o ființă vie — îl transformă dintr-un simplu vânt într-un personaj amenințător. Epitetele „năprasnice” și „lung” intensifică senzația de violență și de spațiu nesfârșit. Alecsandri nu îți spune că e frig: îți face să simți frigul prin sunetul cuvintelor.
Idei cheie de reținut
- Tema centrală a pastelurilor este natura surprinsă în diferite anotimpuri, privită cu admirație și sensibilitate
- Pastelul aparține romantismului românesc și se caracterizează prin tablouri statice sau dinamice ale naturii, muzicalitate și bogăție a imaginilor artistice
- Figurile de stil dominante sunt personificarea, epitetul cromatic sau expresiv și comparația — toate construiesc imagini vizuale, auditive și de mișcare
Întrebări frecvente
Care e diferența dintre epitet și comparație? Mereu le încurc.
Normal că le încurci — seamănă, dar nu sunt același lucru. Epitetul este un adjectiv sau adverb care caracterizează expresiv un substantiv: „zăpezi năprasnice”. Comparația pune față în față două lucruri folosind cuvinte ca „ca”, „precum”, „ca și”: „urlă ca un lup”. Dacă nu există un termen de comparație explicit, e epitet. Dacă apare „ca” sau „precum”, e comparație.
De ce se numește „pastel”? Are vreo legătură cu desenul?
Exact — și asta e una dintre cele mai tari conexiuni din literatură! Termenul vine din tehnica plastică a pastelului, unde culorile se amestecă delicat, fără contururi tari. Alecsandri a preluat ideea: poeziile lui sunt tablouri în cuvinte, cu culori, lumini și umbre, la fel de fine ca un desen în creion colorat. Titlul spune totul despre cum arată aceste poezii.
Cum știu ce tip de imagine artistică este — vizuală, auditivă sau de mișcare?
Pune-ți o întrebare simplă: ce simț activează versul? Dacă „vezi” ceva — culori, forme, lumină — e imagine vizuală. Dacă „auzi” ceva — sunete, zgomote, melodie — e auditivă. Dacă simți că ceva se mișcă, aleargă sau vibrează, e de mișcare. Uneori un singur vers activează două simțuri deodată — și asta e tocmai măiestria poetului.