- 5 secțiuni
- 79 de lecții
- 10 săptămâni
- CAPITOLUL 118
- 1.11. Textul liric. Actualizarea cunoștințelor
- 1.22. Textul liric. Versificația
- 1.33. Textul liric. Limbajul figurat
- 1.44. Textul liric. Frumusețea umană. Poezia modernă. Hiperbola
- 1.55. Compararea textelor sub aspectul conținutului și al structurii
- 1.66. Strategii de ascultare activă
- 1.77. Categorii semantice I. Actualizarea cunoștințelor
- 1.88. Categorii semantice II. Actualizarea cunoștințelor
- 1.99. Derivarea. Actualizarea cunoștințelor
- 1.1010. Compunerea. Actualizarea cunoștințelor
- 1.1111. Conversiunea. Familia lexicală și câmpul lexical
- 1.1212. Împrumuturile lexicale
- 1.1313. Registrele limbii
- 1.1414. Fonetică
- 1.1515. Organizarea coerentă a textului. Anafora
- 1.1616. Etapele scrierii. Feedbackul
- 1.1717. Rolul elementelor grafice în prezentarea unui text
- 1.1818. Recapitulare – Text liric
- CAPITOLUL 216
- 2.11. Textul dramatic. Actualizarea cunoștințelor.
- 2.22. Textul dramatic. Structuri textuale
- 2.33. Timpul, spațiul, acțiunea și personajele
- 2.44. Semnificațiile textului
- 2.55. Textul nonliterar. Cronica de spectacol
- 2.66. Cronica de film. Redactarea de mână și computerizată
- 2.77. Atitudini comunicative
- 2.88. Construcții active. Construcții pasive cu verbul „a fi”
- 2.99. Predicatul – Actualizare
- 2.1010. Construcții cu pronume reflexive
- 2.1111. Construcțiile impersonale
- 2.1212. Subiectul – Actualizarea cunoştinţelor
- 2.1313. Construcții incidente
- 2.1414. Fraza. Coordonarea
- 2.1515. Fraza. Subordonarea
- 2.1616. Enunțuri eliptice. Norme de punctuație
- CAPITOLUL 315
- 3.11. Textul literar, dincolo de clasificări
- 3.22. Lumea ficțională.
- 3.33. Combinarea structurilor textuale.
- 3.44. Textul discontinuu.
- 3.55. Textul argumentativ.
- 3.66. Tipare textuale de structurare a ideilor: comparație, analogie.
- 3.77. Atributul.
- 3.88. Apoziția.
- 3.99. Atributiva (AT)
- 3.1010. Complementul direct.
- 3.1111. Completiva directă (CD)
- 3.1212. Complementul indirect.
- 3.1313. Completiva indirectă (CI).
- 3.1414. Complementul prepozițional.
- 3.1515. Completiva prepozițională (CP).
- CAPITOLUL 415
- 4.11. Textul epic.
- 4.22. Textul epic. Structuri textuale.
- 4.33. Naratorii și personajele. Antiteza.
- 4.44. Semnificațiile textului.
- 4.55. Textul multimodal. Reclama.
- 4.66. Comportamente nonverbale și paraverbale cu efect persuasiv.
- 4.77. Tipare textuale de structurare a ideilor: pro-contra.
- 4.88. Circumstanțialul de loc.
- 4.99. Circumstanțiala de loc.
- 4.1010. Circumstanțialul de timp.
- 4.1111. Circumstanțiala de timp.
- 4.1212. Circumstanțialul de mod.
- 4.1313. Circumstanțiala de mod.
- 4.1414. Recapitulare.
- 4.1515. Evaluare unitatea IV.
- CAPITOLUL 515
- 5.11. Textul epic de mare întindere.
- 5.22. Structuri textuale.
- 5.33. Personajele. Conflictul.
- 5.44. Semnificațiile textului.
- 5.55. Textul nonliterar. Textul de opinie.
- 5.66. Argumentare și persuasiune.
- 5.77. Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor.
- 5.88. Circumstanțialul de cauză.
- 5.99. Circumstanțiala de cauză.
- 5.1010. Circumstanțialul de scop.
- 5.1111. Circumstanțiala de scop.
- 5.1212. Construcții concesive.
- 5.1313. Construcții condiționale.
- 5.1414. Recapitulare.
- 5.1515. Evaluare unitatea V.
8. Circumstanțialul de loc.
Când cineva îți spune „Te aștept la poartă” sau „Mingea a căzut sub bancă„, imediat știi unde se petrece acțiunea. Asta face circumstanțialul de loc: îți arată locul în care se desfășoară o acțiune, de unde pornește sau până unde ajunge. Îl folosești zilnic fără să știi — în mesaje, în povestiri, în descrieri. La școală apare în analiză gramaticală, în dictări, în compuneri. Dacă îl recunoști rapid și știi ce întrebări să-i pui, analiza propoziției devine mult mai ușoară și mai logică.
Ce vei învăța în această lecție
- Vei ști să recunoști circumstanțialul de loc în orice propoziție, punând întrebările potrivite.
- Vei ști să identifici prin ce părți de vorbire se poate exprima (substantiv, adverb, pronume).
- Vei ști să deosebești circumstanțialul de loc de alte circumstanțiale care seamănă cu el.
- Vei ști să subliniezi și să analizezi corect circumstanțialul de loc într-un exercițiu de gramatică.
Cum arată în practică
Structura
Ca să găsești circumstanțialul de loc, urmează trei pași simpli. 1. Găsește predicatul (verbul care arată acțiunea). 2. Pune întrebarea — unde? de unde? până unde? pe unde? — adresată predicatului. 3. Cuvântul sau grupul de cuvinte care răspunde la una dintre aceste întrebări este circumstanțialul de loc. Exemplu: „Copiii aleargă prin parc.” → aleargă unde? → prin parc = circumstanțial de loc, exprimat prin substantiv cu prepoziție.
De reținut
• Întrebările-cheie sunt: unde?, de unde?, până unde?, pe unde? — fără ele, riști să confunzi circumstanțialul de loc cu complementul indirect.
• Se poate exprima printr-un adverb de loc (aici, acolo, departe), printr-un substantiv cu prepoziție (în curte, pe munte) sau chiar printr-un pronume cu prepoziție (la el, de la ea).
• Un circumstanțial de loc poate lipsi din propoziție fără ca sensul de bază să se piardă — asta îl face „circumstanțial”, adică facultativ.
Greșeli frecvente
- Confuzia cu complementul indirect: „Merg la Maria” — elevii pun întrebarea unde? și zic circumstanțial de loc, dar „la Maria” arată persoana, nu locul. Verifică: poți înlocui cu un nume de loc? Dacă nu, nu e circumstanțial de loc.
- Omiterea prepoziției la analiză: Când circumstanțialul e „în grădină„, unii scriu că e exprimat doar prin substantiv. Corect: substantiv precedat de prepoziție — prepoziția face parte din construcție.
- Întrebare pusă greșit: Unii întreabă ce? sau pe cine? în loc de unde? și ajung la un complement, nu la circumstanțial. Pune mereu întrebarea de loc, nu de obiect.
Întrebări frecvente
Cum știu sigur că e circumstanțial de loc și nu complement indirect?
Trucul meu preferat: înlocuiește cuvântul cu un nume de loc clar — „acasă” sau „la școală”. Dacă propoziția rămâne logică și verbul acceptă înlocuirea, e circumstanțial de loc. Dacă sună ciudat sau verbul cere în mod obligatoriu o persoană sau un obiect, ai de-a face cu un complement indirect. Întrebarea unde? trebuie să se potrivească natural.
Adverbele de loc sunt mereu circumstanțiale de loc?
Aproape mereu, da — adverbe ca aici, acolo, departe, aproape, sus, jos răspund direct la întrebarea unde? și sunt circumstanțiale de loc. Atenție însă: aproape poate fi uneori adverb de mod sau parte dintr-o locuțiune. Verifică întotdeauna ce întrebare i se potrivește în contextul propoziției respective.
Poate o propoziție să aibă două circumstanțiale de loc în același timp?
Da, absolut! „A plecat de acasă până la gară pe jos.” Avem de unde? și până unde? — două circumstanțiale de loc care completează același verb. Limba română e generoasă și lasă loc mai multor informații despre același eveniment. La analiză, le tratezi separat, fiecare cu întrebarea ei.